O străfulgerare venită din adâncul Universului deschide o nouă fereastră către istoria cosmică. Satelitul franco-chinez SVOM a detectat în luna martie o rară „explozie de raze gamma”, asociată colapsului unei stele masive petrecut în urmă cu aproximativ 13 miliarde de ani, transmite AFP, citată de Agerpres.
„Este extrem de rar, deoarece este a cincea cea mai îndepărtată explozie de raze gamma detectată vreodată” și „cea mai precisă în ceea ce priveşte lumina pe care am colectat-o şi măsurătorile pe care le-am realizat”, a declarat Bertrand Cordier, responsabilul științific al proiectului SVOM din cadrul Comisiei franceze pentru energie atomică și energii alternative (CEA).
Lansată în iunie 2024, misiunea SVOM (Space-based multi-band astronomical Variable Objects Monitor) urmărește să detecteze și să localizeze astfel de fenomene cosmice de o putere uriașă.
Explozia de raze gamma apare, de regulă, după prăbușirea unei stele masive – de peste 20 de ori masa Soarelui – sau după fuziunea stelelor compacte. Aceste flăcări de radiații cu luminozitate colosală pot elibera o energie echivalentă cu peste un miliard de miliarde de sori.
„Sunt cele mai energetice evenimente din Univers”, a explicat astrofizicianul, autor și coautor al celor două studii despre această descoperire, publicate marți în Astronomy & Astrophysics.
Cercetarea lor permite avansul în întrebări fundamentale de fizică: „înţelegerea modului în care este posibilă eliberarea unei asemenea cantităţi de energie (şi) care sunt mecanismele implicate”.
În aceste explozii, „materia este accelerată la viteze apropiate de viteza luminii. Acestea sunt condiţii fizice care nu pot fi reproduse pe Pământ, dar pe care le putem observa în laboratoarele cosmice”, a precizat specialistul.
Luminozitatea extremă a semnalelor gamma le transformă și în instrumente de sondare a materiei cosmice.
„Este nevoie de o străfulgerare de această intensitate pentru a putea măsura” condițiile fizice ale Universului timpuriu. „Este singura modalitate de a face acest lucru în mod direct”, a subliniat el.
Pe 14 martie, când alerta a apărut pe telefoanele lor, tinerii cercetători de serviciu în cadrul misiunii SVOM au intuit imediat amploarea evenimentului. Au reușit să convingă alte telescoape să își reorienteze rapid instrumentele către zona de emisie.
Explozia propriu-zisă de raze gamma durează câteva zeci de secunde, dar obiectul responsabil continuă să emită – cu intensitate descrescătoare – în alte frecvențe: raze X, optic, infraroșu, radio. Această „contrapartidă” este esențială pentru localizarea precisă a sursei și pentru analiza naturii sale.
Verdictul a fost clar: semnalul provine „într-un moment în care Universul era foarte tânăr”, de numai 700 de milioane de ani. „Fotonii care au impregnat instrumentele noastre au călătorit timp de 13 miliarde de ani”, a spus Cordier.
Este perioada „primelor generaţii de stele”, formate imediat după Big Bang din „materie primitivă compusă în principal din heliu şi, mai ales, din hidrogen”. Aceste stele au creat primele elemente grele – fier, carbon, oxigen, esențiale pentru evoluția ulterioară a Universului.
Pentru o explozie atât de puternică, steaua prăbușită „trebuia să fi avut, poate, o sută de mase solare”, a explicat astrofizicianul, care speră că SVOM va detecta „poate unul sau două” astfel de evenimente anual.
Provocarea majoră rămâne sincronizarea tuturor verigilor în lanțul de observații. După alerta din 14 martie, „au trecut 17 ore până când Very Large Telescope (VLT) din Chile s-a reorientat. În acest timp, intensitatea a scăzut. Obiectivul este să fim şi mai eficienţi. Dacă o să ajungem mai repede, o să avem date mai bune”, a subliniat Cordier.
Ştiri video recomandate
