O echipă de cercetători coordonată de Caltech ar fi identificat prima superkilonovă din istorie. Este vorba despre un fenomen cosmic extrem de rar, în care o stea explodează de două ori, în moduri radical diferite, scrie Science Alert.
Totul s-a bazat pe analiza unei serii de observații declanșate de detectarea unei unde gravitaționale la începutul acestui an care a oferit indicii că, pentru prima dată, o supernovă ar fi fost urmată de o kilonovă.
Supernovele apar atunci când stele masive, cu o rotație rapidă și mult mai mari decât Soarele, se prăbușesc și explodează, lăsând de obicei în urmă o stea neutronică.
Kilonovele, în schimb, sunt rezultatul coliziunilor extrem de energetice dintre două stele neutronice, care își încep adesea existența ca un sistem binar. Astfel de evenimente produc unde gravitaționale ce se propagă prin spațiu-timp, punând în vibrație însăși structura Universului.
Pe 18 august 2025, colaborarea LIGO–Virgo–KAGRA a detectat un astfel de semnal, iar astronomii au pornit imediat în căutarea sursei. În doar câteva ore, comunitatea științifică a identificat un obiect misterios, care se estompa rapid, aflat la aproximativ 1,3 miliarde de ani-lumină distanță.
Obiectul, cunoscut acum ca AT2025ulz, semăna cu singura kilonovă confirmată fără echivoc până acum, descoperită în 2017. Cunoscută drept GW170817, aceasta a marcat un moment istoric, fiind prima ocazie în care cercetătorii au identificat sursa undelor gravitaționale și natura ei.
La fel ca în cazul GW170817, resturile luminoase observate în zona AT2025ulz au căpătat o nuanță roșiatică, semn al formării unor elemente grele precum aurul, un indiciu clar al unei coliziuni extrem de violente. Însă, după ce această strălucire roșie s-a estompat la câteva zile distanță, obiectul s-a luminat din nou. De această dată, spectrul său conținea hidrogen, un semn caracteristic supernovelor, nu kilonovelor.
O supernovă sau o kilonovă? Răspunsul cercetătorilor: probabil ambele
Studii anterioare au sugerat că, în cazuri foarte rare, o supernovă ar putea produce nu una, ci două stele neutronice din discul său de resturi aflat în rotație rapidă. Dacă acestea se ciocnesc și fuzionează aproape imediat, ar putea genera semnalul de unde gravitaționale asociat unei kilonove.
De obicei, astfel de fuziuni au loc în spațiu deschis, ceea ce permite observarea clară a emisiilor lor. De această dată însă, spune Brian Metzger, astronom la Universitatea Columbia și coautor al studiului, „fuziunea a avut loc în interiorul stelei aflate în explozie, astfel că semnalul kilonovei a fost mascat de masa mult mai mare ejectată de supernovă”.
La fel de important este faptul că cele două obiecte care au produs kilonova includ un corp neobișnuit de mic.
„Kilonovele viitoare s-ar putea să nu arate la fel ca GW170817 și ar putea fi confundate cu supernove”, concluzionează Mansi Kasliwal, astronom la Caltech și autoarea principală a studiului.
Cercetarea a fost publicată în The Astrophysical Journal Letters.
Ştiri video recomandate
