România se pregătește să-și trimită din nou oamenii la capătul lumii. Șase cercetători vor participa la ROICE 2027, cea de-a șasea expediție științifică românească în Antarctica, o misiune interdisciplinară coordonată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), notează Agerpres.
Expediția se va desfășura la stația sud-coreeană King Sejong și va aduce laolaltă specialiști din mai multe domenii: biologie, ecologie, geomorfologie, hidrologie, meteorologie și monitorizarea mediului. Din echipă face parte și un cercetător al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Potrivit unei postări pe Facebook a Politehnicii, cercetătorii vor analiza, printre altele, calitatea aerului, a apei și a solului, prezența contaminanților prioritari și emergenți, biodiversitatea microbiană, dar și trăsăturile geomorfologice și climatice ale mediului antarctic.
Munca de teren urmează să alimenteze monitorizarea pe termen lung a ecosistemelor polare și să contribuie la formarea unei noi generații de specialiști români în cercetarea polară.
Un club extrem de select
Prezența românească acolo nu este un fapt mărunt. La nivel global, în jur de 3.000 de cercetători primesc anual permisiunea de a lucra științific în Antarctica. La ediția anterioară, ROICE 2026, au participat patru români – Iris Tușa, coordonatoarea expediției, alături de Georgiana Grigore, Roxana Cristian și Ovidiu Vrâncianu.
Cei patru au petrecut două săptămâni pe continentul înghețat, tot la stația King Sejong, precum și la stația cercetătorilor chinezi.
Nu a fost turism polar, ci muncă în condiții extreme: probe prelevate în apă aproape înghețată, echipamente cărate kilometri întregi pe munți de bolovani, furtuni de zăpadă care blocau drumul spre stație și un program cronometrat la minut.
De ce contează
Miza acestor expediții depășește cu mult adrenalina aventurii. Antarctica este, spun cercetătorii, o arhivă – poate cea mai veche și mai bogată din lume. Un laborator natural care păstrează informație de sute de mii de ani și funcționează ca un indicator timpuriu: ce se întâmplă acolo astăzi, la nivel microbian, se poate reflecta mâine în ecosistemele noastre, inclusiv în cele din România.
Cercetarea vizează biodiversitatea microbiană, mecanismele de adaptare la stres extrem și impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor polare.
În gheața antarctică se ascund bacterii care au dezvoltat mecanisme de rezistență cu mult înainte ca omenirea să descopere antibioticele – informații prețioase pentru înțelegerea rezistenței la antibiotice, una dintre marile amenințări ale secolului.
