Primii oameni ar fi folosit focul în peșteri în urmă cu circa 1,8 milioane de ani, relatează miercuri Agerpres, care citează un nou studiu menționat în Science Daily.
Conform sursei citate, cercetătorii au descoperit în adâncul Peșterii Wonderwerk din Africa de Sud oase arse cu o vechime cuprinsă între 1,07 și 1,79 milioane de ani, într-o zonă ce nu ar fi putut fi afectată de incendii naturale.
#southafrica: Earliest Intentional Use of Fire
— The American Geographical Society (@AmericanGeo) June 22, 2026
Archaeologists have uncovered groundbreaking evidence for the earliest intentional use of fire by human ancestors at Wonderwerk Cave in South Africa's Northern Cape province.#archaeology
Read more: https://t.co/m3GCqaicTb pic.twitter.com/Il3zai12yU
Prin urmare, focul a fost probabil adus și întreținut în peșteră de strămoșii oamenilor.
Această descoperire extinde cronologia utilizării focului și dezvăluie existența unui comportament surprinzător de sofisticat, cu mult înainte ca oamenii să poată produce foc prin forțe proprii.
Studiu: Strămoșii de acum 1,8 milioane de ani ai oamenilor aduceau focul în peșteri
Folosind o tehnică dezvoltată recent, prin care pot fi detectate urme de ardere în oasele fosilizate, cercetătorii au identificat dovezi repetate ale prezenței focului în profunzimea peșterii sud-africane.
Deoarece aceste urme au fost găsite mult dincolo de aria de acțiune a incendiilor naturale, dovezile sugerează că oamenii primitivi aduceau în mod deliberat în peșteră focul generat din surse naturale și îl mențineau aprins.
Cercetarea este rodul colaborării conduse de dr. Liora Kolska Horwitz, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, împreună cu o echipă internațională de oameni de știință din Spania, Argentina, Canada, Statele Unite, Africa de Sud, Portugalia și Israel.
Proiectul a combinat arheologia, paleontologia, geologia și alte discipline pentru a investiga unul dintre cele mai importante elemente evolutive din istoria umanității - utilizarea focului.
Noul studiu a folosit cercetările anterioare efectuate în Peștera Wonderwerk.
În 2012, membrii unei alte echipe de cercetare au găsit aici dovezi ale existenței focului datând de acum aproximativ 1 milion de ani.
Concluziile de atunci au fost publicate în jurnalul științific PNAS și, până la noua descoperire, au fost considerate cele mai vechi dovezi cunoscute ale utilizării intenționate a focului de către hominizi.
Cronologia prezenței focului la oamenii primitivi, extinsă cu aproape un milion de ani
Cronologia a fost acum extinsă, iar rezultatele noii cercetări, publicate în revista științifică multidisciplinară PLOS One, oferă o nouă perspectivă asupra modului în care străvechii predecesori ai omului ar fi putut interacționa cu focul, cu mult înainte de a învăța să-l aprindă singuri.
Focul oferea numeroase avantaje, printre care căldură, protecție împotriva prădătorilor, lumină după lăsarea întunericului și, în cele din urmă, posibilitatea de a prepara hrana.
Momentul precis în care a început să fie folosit de strămoșii omului modern reprezintă una dintre cele mai dificile necunoscute ale arheologiei.
"Dovezile privind focul din astfel de situri străvechi sunt adesea subtile și greu de detectat. Studiul nostru oferă noi instrumente pentru identificarea urmelor de ardere din trecut și relevă faptul că focul a fost prezent în mod repetat în adâncurile Peșterii Wonderwerk", a declarat , a declarat dr Kolska Horwitz.
Oasele arse strălucesc într-un mod specific la lumina corespunzătoare
Noul studiu a apelat la o abordare bazată pe proprietățile de emisie luminiscentă a oaselor arse.
Atunci când sunt expuse la anumite lungimi de undă ale radiației luminoase, oasele supuse anterior unei încălziri intense produc o strălucire distinctivă.
Cercetătorii au combinat această metodă nedistructivă cu analize chimice consacrate, ceea ce le-a permis să identifice oasele de animale arse cu un mare grad de certitudine.
Autorii studiului au descoperit dovezi clare de ardere într-un strat arheologic asociat cu artefacte din perioada acheuleeană timpurie, probabil având legătură cu Homo erectus.
Rămășițele au fost identificate la aproximativ 30 de metri în interiorul peșterii, mult dincolo de zona care ar fi putut fi afectată de incendii naturale.
Acum 1,8 milioane de anii, hominizii puteau colecta și întreține focul din surse naturale, dar nu-l puteau genera
Oasele se aflau într-un strat fără depozite de excremente de la păsări și de la lilieci, aspect care a exclus ipoteza combustiei spontane.
Dovezile nu sugerează că acești oameni primitivi erau capabili să aprindă focul oricând doreau.
Probabil, ei colectau focul din surse naturale, precum fulgere sau incendii izbucnite în savana africană, înainte de a-l aduce în peșteră și a-l întreține.
Capacitatea de a transporta focul și de a-l menține aprins în interiorul unei peșteri reprezintă o etapă comportamentală majoră, conform savanților.
"Aceste descoperiri arată că oamenii primitivi nu erau doar observatori pasivi ai incendiilor naturale. Ei interacționau activ cu focul și îl integrau în viața lor", a conchis dr Horwitz.
Ştiri video recomandate
