De ani de zile, astronomii încearcă să afle originea unor semnale radio neobișnuite care apar din adâncul spațiului, dispar pentru perioade lungi și revin apoi într-un ritm regulat. Aceste fenomene, extrem de rare, au fost observate doar de câteva ori și au rămas până acum fără o explicație clară, potrivit Earth.
Un nou studiu publicat în revista „Nature Astronomy” oferă însă o soluție pentru unul dintre aceste mistere.
Cercetătorii au descoperit că sursa semnalului nu este o singură stea moartă care se rotește lent, așa cum se bănuia inițial, ci un sistem format din două stele aflate pe o orbită foarte strânsă. Una dintre ele extrage în mod constant materie de la cealaltă.
Obiectul identificat nu semăna cu nimic cunoscut până acum
Descoperirea a fost făcută de Kovi Rose, doctorand în fizică la Universitatea din Sydney, în timpul analizei unor observații realizate cu radiotelescopul australian ASKAP. Obiectul identificat, denumit ASKAP J1745-5051, nu semăna cu nimic cunoscut până acum.
Analizele ulterioare au arătat că sistemul este format dintr-o pitică albă și o pitică roșie. Pitica albă reprezintă rămășița unei stele care și-a încheiat viața. Deși are dimensiuni apropiate de cele ale Pământului, masa sa este comparabilă cu cea a Soarelui.
În apropierea ei se află o pitică roșie, o stea mică și rece, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui. Cele două corpuri cerești sunt atât de apropiate încât finalizează o orbită completă în doar aproximativ 84 de minute.
Impulsurile radio apar în același ritm cu mișcarea orbitală a celor două stele
Astronomii au observat că impulsurile radio apar în același ritm cu mișcarea orbitală a celor două stele. Fenomenul este alimentat de gazul smuls de la pitica roșie, care este atras de gravitația piticei albe.
Pe măsură ce acest material cade spre steaua compactă, se încălzește puternic și emite radiații X. Observațiile realizate cu telescoape spațiale au arătat că intensitatea acestor raze X poate varia de peste zece ori, semn că procesul de acumulare a materiei este foarte activ.
Impulsurile radio par să fie generate într-o regiune diferită, probabil acolo unde câmpurile magnetice ale celor două stele interacționează cu fluxul de gaz dintre ele.
Un astfel de model nu mai fusese detectat până acum într-un sistem stelar de acest tip
Cercetătorii au identificat și o caracteristică surprinzătoare: semnalele radio prezintă un model fin de benzi luminoase și întunecate, asemănător cu cel observat în emisiile radio produse de planeta Jupiter și satelitul său Io. Un astfel de model nu mai fusese detectat până acum într-un sistem stelar de acest tip.
O altă particularitate este că semnalul se oprește complet pentru perioade de câteva ore înainte de a reapărea. Acest comportament este compatibil cu procesele observate la unele pitice albe care acumulează materie de la o stea companion.
Mult timp, astronomii au suspectat că aceste semnale provin de la stele neutronice, cunoscute și sub numele de pulsari. Totuși, o stea neutronică care s-ar roti suficient de lent pentru a produce astfel de impulsuri nu ar trebui, conform teoriilor actuale, să emită semnale radio detectabile.
Noua descoperire schimbă această perspectivă și oferă primul exemplu clar al unui sistem capabil să producă asemenea semnale.
Cercetătorii consideră că acest obiect ar putea deveni un punct de referință pentru studiul întregii clase de fenomene cunoscute sub numele de „tranziente radio cu perioadă lungă”. Compararea altor semnale similare cu acest sistem ar putea ajuta la stabilirea originii lor și la înțelegerea unor procese fizice imposibil de reprodus în laboratoarele de pe Pământ.
Ştiri video recomandate
