Locuitori din unele dintre cele mai încinse locuri de pe Pământ povestesc cum căldura extremă, alimentată de arderea combustibililor fosili, transformă viața de zi cu zi într-o luptă epuizantă, arată un reportaj Euronews.
Temperaturi sufocante au cuprins bună parte din lume, inclusiv Europa, în timp ce oamenii de știință avertizează că valurile de căldură succesive din iunie ar fi fost „practic imposibile” în absența schimbărilor climatice.
Iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și a doua cea mai caldă la nivel global, cu 1,39°C peste media preindustrială estimată, potrivit serviciului european Copernicus Climate Change Service.
Temperaturile record din Europa au fost pe larg documentate în presă, însă mult mai puțină atenție s-a acordat țărilor care se confruntă cu niveluri de căldură și mai extreme.
Cel mai fierbinte oraș din lume
În mai, în orașul Banda, din nordul Indiei, s-au înregistrat 48,2°C – una dintre numeroasele situații în care localitatea a raportat cea mai ridicată temperatură din țară.
De fapt, Banda a fost cel mai fierbinte punct de pe Pământ de șapte ori anul acesta, potrivit climatologului și istoricului meteo Maximiliano Herrera, care urmărește extremele meteorologice la nivel global.
De atunci, temperaturile au mai scăzut, dar rămân sufocante, mai ales că ploile sezoniere ridică umiditatea.
Cum resimt căldura extremă lucrătorii din piață
Munni Devi și cei patru fii ai săi încep munca de încărcare și descărcare a legumelor când mai tot orașul doarme. E abia ora 4 dimineața, dar termometrele arată deja 30°C.
În piața de legume din Banda se descarcă roșii, jaca și alte legume, care sunt transferate în vehicule mai mici pentru livrare la magazinele din cartiere.
Devi, în vârstă de 70 de ani, spune că vara devine tot mai grea de la an la an, iar anul acesta a fost cumplit. Munca e solicitantă pe orice vreme. În valul de căldură, devine brutală. Dar Devi spune că ea și fiii ei nu-și permit să piardă nicio zi.
„Toată lumea simte căldura, dar din cauza situației noastre trebuie s-o îndurăm”, spun ea.
În piață, bărbați tineri împing cărucioare pe ulițe înguste. Femeile sortează legume direct pe stradă. Devi spune că mulți cumpărători vin devreme, sperând să termine înainte ca temperaturile să explodeze.
Ea și fiii ei muncesc de dimineața până la prânz, apoi se întorc acasă să se refacă. Dar nici acolo nu găsesc alinare, din cauza curentului care se întrerupe constant. Nepoții ei sunt stropiți zilnic cu furtunul, ca să mai prindă puțină răcoare.
„Dacă nu e curent, nici ventilatoarele din tavan nu merg. Uneori nu avem curent cu orele”, spune ea.
Grija pentru natură în arșiță
Când soarele de după-amiază coace străzile din Banda, cei care își permit rămân în casă. Unii vânzători de legume și șoferi de rickshaw ies totuși afară, în speranța câtorva clienți în plus.
Între timp, Shobharam Kashyap, iubitor de animale în vârstă de 70 de ani, meșterește căsuțe pentru păsări în atelierul din locuința sa. Spune că el și alți voluntari au montat peste 15.000 de astfel de căsuțe în tot orașul, ca să ofere păsărilor un adăpost într-un mediu tot mai ostil.
Căsuțele lui viu colorate – multe vopsite în verde, pentru că, spune el, păsările par să prefere culoarea asta – au fost fixate pe copaci și pe ziduri în toată Banda. A pus și boluri de lut cu apă în casă și în jurul ei, ca păsările să aibă unde bea sau unde se răcori.
Kashyap spune că nu face decât să continue o practică veche de îngrijire a animalelor.
„Cultura noastră a încurajat dintotdeauna hrănirea păsărilor”, i-a spus el agenției AP. „Femeile care merg la templu oferă în mod tradițional orez. Nici preotul, nici zeitatea nu îl consumă – păsările îl mănâncă”.
Spitalele din Banda, luate cu asalt
Zilele tot mai fierbinți aduc tot mai mulți pacienți la spitalul din Banda, unul dintre cele mai mari centre medicale din regiune. Cei cu afecțiuni provocate de căldură, de la leșin până la insolație, ajung de regulă după-amiaza și seara, umplând coridoarele și saloanele.
Pacienții stau umăr la umăr pe bănci. Rudele își fac vânt cu foi de hârtie. Personalul medical circulă printre paturi cu perfuzii.
Dr. Abhishek Pranayami, medicul-șef al spitalului, spune că unitatea vede un val de pacienți în fiecare vară, „iar numărul pacienților crește de la an la an”.
Se tratează un număr mare de oameni cu deshidratare, diaree, vărsături și dureri abdominale – afecțiuni tot mai frecvente pe măsură ce temperaturile urcă. Unii își revin în câteva zile. Alții au nevoie de mai mult timp.
„Presiunea pe noi și pe personal este destul de mare”, spune el.
Somn sub cerul liber
Nici după apus Banda nu se răcorește. Când băieții joacă cricket, își înfășoară sticlele cu apă în cârpe rupte, ca să le țină reci.
La gara orașului, familiile se adună uneori până noaptea târziu, sperând că peroanele deschise și vreo adiere ocazională vor fi mai suportabile decât casele înghesuite, care au absorbit căldura toată ziua.
Într-o astfel de noapte, zeci de oameni dorm în gară ca să scape de caniculă. Într-un colț, mai mulți copii și adulți dorm pe pături întinse pe peronul de piatră, la câțiva pași de vagoane parcate. Unii folosesc genți pe post de pernă. Un morman de papuci stă la câțiva centimetri de picioarele goale. Un bărbat s-a întins pe o bancă, cu capul pe un rucsac.
Ceva mai încolo, câțiva bărbați și femei încearcă să adoarmă pe pături lângă ghișeele de bilete, în ciuda luminilor puternice. Câini stau întinși printre oameni, căutând și ei alinare.
Muncitori ale căror locuințe sunt prea mici și prea încinse ca să poată dormi în ele se așază pe pături la intrarea în gară, încercând să se odihnească cum pot în noaptea fierbinte.
În ciuda zgomotului mașinilor și al călătorilor care intră și ies din gară, muncitori și localnici stau întinși pe prosoape, uneori direct pe pietriș: drumurile și trotuarele relativ deschise din jurul gării le oferă cea mai bună șansă la câteva ore de somn.
Pentru părinții cu copii mici, noaptea e prea caldă ca să poată dormi, așa că își fac timpul în gară, adunați în jurul unui telefon.
„Schimbările climatice mută media”
Căutarea răcorii și a odihnei a devenit trăsătura definitorie a verii în orașe precum Banda.
„Schimbările climatice mută media”, spune Abhiyant Tiwari, expert în climă și sănătate la NRDC India, cu sediul în New Delhi.„Banda a fost dintotdeauna cunoscută pentru veri toride, dar ceea ce se schimbă acum este intensitatea, durata și numărul de oameni expuși unor condiții de caniculă periculoasă”.
Temperaturile ridicate din timpul nopții sunt deosebit de îngrijorătoare, spune el, pentru că împiedică organismul să se refacă după căldura zilei.
Cel mai înalt oficial guvernamental din Banda spune că autoritățile au deschis centre de răcorire, au distribuit sute de mii de kituri de rehidratare orală și monitorizează spitalele în perioadele cu avertizări de caniculă.
Amit Aasery, magistratul districtului Banda, spune că oficialii studiază nivelul apelor freatice, umiditatea solului și pierderea vegetației, lucrând totodată la îmbunătățirea alimentării cu apă și la informarea publicului. Dar recunoaște că posibilitățile sunt limitate.
„Ceea ce se întâmplă aici este un fenomen global”, spune el. „Este din cauza schimbărilor climatice. Noi doar primim consecințele”.
