Un oraș egiptean antic, despre care nu s-a mai știut nimic de 2.400 de ani, a fost descoperit în estul Deltei Nilului, lângă un templu dedicat zeiței-cobră Wadjet, una dintre cele mai vechi divinități protectoare ale Egiptului antic. Așezarea, cunoscută sub numele de Imet, era în trecut un centru urban înfloritor, însă cucerirea Egiptului de către Alexandru cel Mare pare să fi schimbat profund tradițiile religioase ale locului, scrie IFL Science.
Orașul a fost localizat pe situl arheologic Tell el-Fara’in (cunoscut și ca Tell Nabasha), unde primele săpături, realizate în urmă cu două secole, s-au concentrat doar pe templul din apropiere. Revenind asupra locului, arheologii au folosit imagini satelitare de înaltă rezoluție, care au dezvăluit aglomerări de cărămizi de lut străvechi, indicând existența unor clădiri mari de locuit.
› Vezi galeria foto ‹
Săpăturile la fața locului au scos la iveală un cartier rezidențial cu case care aveau mai multe etaje, sprijinite pe fundații masive, construite pentru a adăposti un număr mare de locuitori. „Aceste case-turn sunt întâlnite mai ales în Delta Nilului, între Perioada Târzie și epoca romană, fiind rare în alte părți ale Egiptului”, a declarat dr. Nicky Nielsen, directorul misiunii arheologice.
Descoperirea acestor structuri indică faptul că Imet a fost un oraș dens populat, cu o infrastructură urbană complexă. Urme ale vieții cotidiene au fost găsite peste tot în oraș.
BBC notează chiar descoperirea unui vas de gătit ce conținea resturi de tocană de pește, preparată în secolul al IV-lea î.Hr. De asemenea, au fost identificate zone pavate pentru prelucrarea cerealelor, adăposturi pentru animale și ruinele unei clădiri religioase masive, susținută de coloane de piatră impunătoare.
Clădirea datează din perioada Ptolemeică mijlocie, care a urmat cuceririi Egiptului de către grecii macedoneni. Aceasta se află pe drumul ceremonial care ducea la templul zeiței Wadjet, sugerând că ritualurile legate de acest drum au fost modificate sau chiar abandonate odată cu schimbarea stăpânirii.
Înainte de această schimbare, zeița-cobră Wadjet era protectoarea regiunii, iar mari faraoni, printre care și Ramses al II-lea, au construit în cinstea ei templul din Imet.
Printre obiectele descoperite se numără artefacte care oferă o imagine detaliată a credințelor religioase ale locuitorilor. Arheologii au găsit o figurină tip shabti, realizată din faianță verde, care era plasată în morminte pentru ca defunctul să fie scutit de munca grea în viața de apoi.
A mai fost descoperită și o statuetă mică reprezentându-l pe zeul Harpocrates, stând pe doi crocodili, cu capul zeului Bes deasupra, un obiect destinat probabil alungării bolilor. În altă zonă a sitului, arheologii au găsit un instrument muzical antic numit sistrum, decorat cu imaginea zeiței Hathor, înfățișată cu două capete, zeița muzicii și a bucuriei.
„Această descoperire deschide noi perspective în înțelegerea vieții de zi cu zi, a spiritualității și a planificării urbane în Delta Nilului”, a spus dr. Nielsen. „Imet devine un sit esențial pentru a regândi arheologia Egiptului din perioada târzie.”
Ştiri video recomandate
