Comentariile unui fost curator, ulterior retrase, reaprind dezbaterea asupra autenticității celebrului tablou atribuit lui Peter Paul Rubens. Este o întrebare neplăcută, dar importantă: a cumpărat Galeria Națională un fals de 2,5 milioane de lire?
Această suspiciune persistă de la achiziționarea, în 1980, a tabloului Samson și Dalila, considerat o capodoperă pierdută a artistului flamand Peter Paul Rubens, scrie The Guardian.
La 45 de ani distanță, controversa revine în atenție: a fost lansată o petiție care cere ca Galeria să își respecte promisiunea din 1997 de a organiza o dezbatere publică privind autenticitatea lucrării.
De data aceasta, nu partea din față a tabloului este în centrul controversei, ci... spatele.
Tabloul, datat în jurul anului 1609 și descris drept o bijuterie a secolului XVII în colecția Galeriei, a fost privit de la început cu suspiciune. Criticii au pus sub semnul întrebării pensulația (considerată prea stângace) și au susținut că este o copie îndrăzneață din secolul XX. Aceste dubii s-au intensificat în timp. Istoricul de artă Katarzyna Krzyzagorska-Pisarek a numit pictura „foarte problematică” și „ciudat de modernă”.
„Tabloul este pur și simplu greșit. Nu are subtilitatea lui Rubens. Are o grandoare siropoasă, superficială... Toate instinctele mele legate de marii maeștri îmi spun că nu este un tablou din secolul XVII”, spune specialistul în pictura secolului XVII, Christopher Wright.
Michael Daley, directorul ArtWatch UK, care a cercetat intens tabloul, îl consideră „cel mai mare scandal muzeal” și „o conspirație de sus în jos pentru a ascunde o greșeală uriașă de achiziție care compromite opera lui Rubens”.
Noua turnură a poveștii a apărut după declarațiile - apoi retrase - ale fostului curator al Galeriei Naționale, Christopher Brown, care a condus colecțiile olandeze și flamande.
Inițial, Brown a declarat pentru The Guardian că „suportul actual a fost adăugat de Galeria Națională... Este un panou subțire, clar a fost șlefuit și subțiat anterior și a fost întărit”.
Această aparentă recunoaștere i-a electrizat pe sceptici. Se pare că panoul original al tabloului a fost șlefuit și atașat unui suport modern din placaj – acoperind eventuale dovezi cruciale, cum ar fi marca meșterului, uzuală în Anversul secolului XVII. Dacă acea marcă ar fi indicat o dată ulterioară anului 1609, ar fi fost clar că lucrarea este o copie.
La momentul achiziției, în 1980, nu se menționa nimic despre suportul din placaj. Prima referire publică apare abia în buletinul tehnic din 1983, și într-o ședință a consiliului din 1982, când Brown cerea permisiunea de a curăța tabloul.
Anterior, expertul în lemn al galeriei, Anthony Reeve, descria panoul ca fiind „neproblematic”.
„Tabloul Samson și Dalila a fost șlefuit până la grosimea de circa 3 mm și montat pe un panou din placaj înainte de a fi achiziționat, astfel că nu se poate identifica nicio marcă a meșterului”, spun oficialii galeriei.
Totuși, un raport de expertiză realizat înainte de licitația din 1980 descria panoul ca fiind „excelent conservat” și având între 25 și 40 mm grosime.
Așadar, cine a subțiat panoul, când și de ce? Mai mulți experți renumiți contestă logica intervenției, dat fiind că lucrarea era în stare bună.
„E o chestiune extrem de importantă pentru că placajul acoperă dovezile originale. Când tabloul a apărut la Christie's, arăta impecabil. Dacă ar fi fost fragil, s-ar fi văzut”, subliniază Wright.
După ce The Guardian a cerut un punct de vedere din partea Galeriei, Brown și-a modificat declarația: „Galeria spune că suportul a fost aplicat înainte de achiziție. Nu am motive să nu îi cred și cu siguranță nu sunt în poziția de a-i contrazice”.
În interviul original, însă, apăra Galeria, spunând că ideea unei mușamalizări este „o prostie” și că a fost felicitat de marii specialiști în Rubens pentru achiziție.
Daley a calificat declarațiile inițiale ale lui Brown drept „surprinzătoare” și a adăugat că deține o corespondență din 2002 cu Galeria, în care aceasta nega că suportul ar fi fost montat de restauratorii săi.
Tabloul fusese anterior atribuit unor pictori mai puțin cunoscuți și nu există nicio istorie a sa ca Rubens înainte de 1929, când a fost descoperit de istoricul Ludwig Burchard, despre care s-a aflat ulterior că a făcut mai multe atribuiri greșite în scop comercial.
Krzyzagorska-Pisarek a descoperit că cel puțin 75 de lucrări atribuite de Burchard lui Rubens au fost ulterior retrogradate.
„Acesta e doar vârful aisbergului. Roșul crud și uniform al rochiei Dalilei, spatele musculos al lui Samson – greșit anatomic – și lipsa tipică de craquelure (crăpături fine ale vopselei) arată clar că nu este un Rubens autentic. Ei nu vor o dezbatere pentru că avem argumente imposibil de combătut. Acesta nu poate fi un Rubens original”, spune ea.
„Samson și Dalila este de mult timp acceptat ca o capodoperă de Peter Paul Rubens. Niciun specialist în Rubens nu i-a contestat autenticitatea. Lucrarea, pictată pe panou de lemn în jurul anului 1609, la întoarcerea artistului în Anvers, are o calitate estetică de cel mai înalt nivel. Toate concluziile din Buletinul Tehnic din 1983 rămân valabile, inclusiv afirmația clară că suportul a fost adăugat înainte ca tabloul să fie achiziționat de Galeria Națională”, mai spun oficialii Galeriei Naționale.
Ştiri video recomandate
