Cât din longevitatea noastră este scris în ADN și cât depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi? Este una dintre întrebările discutate la Longevity Expo Forum Fest, eveniment organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, la Biblioteca Națională a României. În cadrul conferinței „Stilul de viață, activator sau inhibitor al genelor anti-îmbătrânire”, specialiștii explică ce știm în prezent despre relația dintre genetică, stil de viață și procesul de îmbătrânire.
Nu există o singură genă care controlează îmbătrânirea
Conf. Dr. Viorica Rădoi, medic primar Genetică medicală și coordonator al Departamentului de Genetică Medicală SANADOR, atrage atenția că ideea unei singure gene care controlează îmbătrânirea este mult prea simplă.
„Din păcate, nu există gene nici pro, nici anti-îmbătrânire. De fapt, avem o multitudine de variante genetice care interacționează între ele și, de fapt, efectul lor face ca unii dintre noi să îmbătrânim mai repede, alții mai încet, mai frumos sau mai puțin frumos. Dar strict o genă pe care să apăsăm ca pe un buton, gen anti-îmbătrânire, nu există”, a explicat medicul.
Potrivit specialistului, felul în care îmbătrânim este influențat de interacțiunea mai multor variante genetice, nu de existența unei singure „gene a longevității”.
Ce pot arăta testele genetice pentru longevitate
Deși există numeroase teste genetice care încearcă să identifice anumite variante asociate cu efecte considerate benefice, rezultatele trebuie interpretate cu atenție, spune medicul genetician.
„Există foarte multe teste. Testele se bazează pe niște polimorfisme. Ce înseamnă asta? Toți avem aceleași gene, dar variante alelice diferite, pe care le moștenim de la părinți. Genele, evident, sunt aceleași, pentru că toți facem parte din specia umană, doar că suntem diferiți prin genotipul nostru particular”, a explicat Conf. Dr. Viorica Rădoi.
Specialistul subliniază că interacțiunile dintre aceste variante genetice contribuie la particularitățile fiecărei persoane.
„Testele se bazează pe prezența unor variante în anumite gene și, de regulă, mai multe, nu una singură, care au fost presupuse a fi asociate cu diferite efecte benefice. Totul se bazează pe un algoritm matematic, se calculează niște scoruri”, a mai spus medicul.
De ce două teste genetice pot da rezultate diferite
Un alt aspect important este reprezentat de modul în care sunt construite aceste teste și de studiile pe care se bazează. Potrivit medicului, rezultatele pot fi diferite în funcție de testul utilizat.
„Depinde pe ce studii se bazează testele, pentru că poți să-ți faci diferite teste și rezultatele să fie diferite. Deci nu sunt standardizate, pentru că, de fapt, nu știm exact și nu există o genă a îmbătrânirii sau măcar câteva despre care să spunem că doar acestea sunt”, a explicat Conf. Dr. Viorica Rădoi.
În acest context, genetica longevității este un domeniu complex, iar interpretarea unui rezultat nu poate fi redusă la existența sau absența unei singure variante genetice.
Stilul de viață poate influența expresia genelor
Dacă nu putem vorbi despre o singură „genă anti-îmbătrânire”, există însă un element asupra căruia putem acționa: stilul de viață.
„Într-adevăr, expresia unei gene este influențată de stilul de viață. Și, de fapt, aici este, să spunem, lucrul la care noi putem acționa”, a explicat medicul genetician.
Astfel, relația dintre ADN și longevitate nu este una simplă, în care genele stabilesc singure cât și cum îmbătrânim. Cercetarea încearcă să înțeleagă în continuare modul în care variantele genetice interacționează între ele și cum factorii de mediu și stilul de viață influențează expresia genelor.
Tema este abordată în cadrul Longevity Expo Forum Fest, unde cercetători, medici și experți în sănătate discută despre mecanismele îmbătrânirii și despre ceea ce putem face, în prezent, pentru o longevitate activă.
