Sute de milioane de arbori și tehnologii de ultimă generație pentru a câștiga o luptă care durează un secol în România. În spatele fiecărei păduri de stat se află investiții masive, cercetare genetică și un ciclu strict de îngrijire de peste 120 de ani. De la pepinierele automatizate de la munte, unde puieții sunt feriți de dăunători, până în Dobrogea, unde se cultivă stejari rezistenți la secetă, specialiștii construiesc pas cu pas viitorul verde al României. 25 de milioane de puieţi sunt plantaţi în fiecare an în ţara noastră.
Drumul viitoarelor păduri din Covasna începe la Vâlcele, într-o rezervație de 10 hectare creată în urmă cu mai bine de patru decenii. Aici se produc și astăzi conuri de calitate superioară, din care se recoltează anual tone de semințe de brad folosite la reîmpăduriri.
"De-a lungul anilor, am recoltat cantități semnificative de semințe din acest plantaj. În anul 2020 am avut o producție record, am recoltat 800 hectolitri de conuri. În urma prelucrării acestora, a rezultat o cantitate de 4.100 kg de semințe – seminţe pe care le folosim pentru producerea puieților forestieri", a declarat Alexe Gheorghe Muntean, director Direcția Silvică jud. Covasna, pentru Antena 3 CNN.
Recoltate din pădurea-mamă, semințele ajung în pepiniera Păpăuți. Este una dintre cele 18 pepiniere modernizate de Romsilva prin PNRR în ultimul an. Procesul este automatizat: puieții trec prin procesul de germinare și, apoi, sunt duși în solarii, iar așa devin mult mai rezistenți la plantare.
"În cadrul solarului sunt produse aproximativ 300.000 de bucăți de puieți forestieri din speciile: molid, paltin de munte, în containere cu 18 alveole", a explicat Mihai Ciocârlan, șef Ocol Silvic Comandău.
Iar Alexe Gheorghe Muntean a adăugat următoarele informaţii: "Puieții sunt produși într-un sistem de condiții controlate, umiditate, temperatură. Ciclul de producție este mult mai scurt, puieții sunt mult mai viguroși și mai rezistenți, chiar și la atacul de Hylobius abietis (ţigâi – unul dintre cei mai importanţi dăunători ai culturilor de răşinoase) în momentul în care îi plantăm în suprafețe regenerate".
De aici sunt duși direct pe munte, la Comandău, și plantați pentru a crea viitoarele păduri. Se fac atât împăduriri naturale, cât și artificiale. Însă, în ambele situații arborii trebuie îngrijiți. Echipele curăță vegetația, iar inginerii silvici monitorizează terenul și instalează capcane împotriva gândacilor de scoarță.
"Aici este gândacul Hylobius abietis. Acesta când a ros... sistemul nervos al acestuia este mort fără să atace puietul. Cojile-cursă și-au făcut datoria, să spun așa", a precizat Gavria Vlăduț Lucian, inginer silvic, în cadrul interviului oferit pentru Antena 3 CNN.
Dacă la munte provocarea este altitudinea, în sud-estul țării seceta reprezintă o amenințare pentru pădurile din zonă. Pentru a combate acest fenomen, la Tulcea a fost adusă cea mai valoroasă zestre genetică de stejar.
"Aveam o specie de stejar brumăriu aici. Aceasta este o ghindă din anul curent, urmează să fie recoltată la maturitate în luna octombrie și să fie introdusă într-un flux de producție, după care o transferăm în pepinieră. Puieții vor fi replantați pentru a deveni păduri reziliente, mature peste 120 de ani", a menţionat Costel Petcu, director tehnic Direcția Silvică Tulcea.
Semințele atent cultivate ajung într-o hală modernă de procesare, finanțată prin fonduri europene și bugetul Romsilva. După germinare, ghindele sunt plantate în pământ pentru a se transforma în arbori capabili să reziste secetei din Dobrogea.
"Ghinda, efectiv, intră în pământ. Se seamănă mecanizat, intră în pământ la o adâncime de 10 cm, fiind toamnă și, ulterior, anul următor crește noul puiet. Odată când ajunge la dimensiunea de 6 cm la colet, aici, lângă rădăcină, puietul devine apt de plantat, se scoate și mergem mai departe, în pădure, pentru a fi plantat și a deveni un nou arbore", a explicat Cosmin Istudor, responsabil regenerarea pădurilor, pentru Antena 3 CNN.
Munca silvicultorilor nu se oprește însă după reîmpădurire. În Pădurea Telița, echipele execută lucrări permanente de îngrijire până când arborii ajung la maturitate.
"Practic, noi nu abandonăm pădurea după ce o creăm; până la vârsta maturității executăm în mod permanent și repetitiv lucrări silvice. Curățările sunt unele din ele, urmează răriturile până când pădurea va ajunge la etapa maturității, la 120 de ani, și, apoi, ciclul se reia de la început", a mai adăugat Costel Petcu, director tehnic Direcția Silvică Tulcea.
Toate pădurile de stat sunt certificate la standarde internaționale. În ultimii șase ani, Romsilva a regenerat peste 83.000 de hectare și a plantat 155 de milioane de puieți. Doar anul acesta, s-au plantat 20 de milioane de puieți și urmează ca până la finalul anului să se mai facă plantări.
"Ritmul nostru de împădurire în condiții normale este undeva la 12.000 de hectare, din care 8.000 regenerăm natural și 4.000 – prin regenerare artificială. Noi trebuie să ne adaptăm, de la o zonă la alta, în funcție de condițiile staționale, și în felul acesta trebuie să avem pregătiți puieți cu care să împădurim în situația în care preconizăm că o să crească în viitor suprafața terenurilor pe care va trebui să le împădurim", a declarat Daniel Robu, director general adjunct Romsilva, într-un interviu oferit pentru Antena 3 CNN.
Potrivit inventarului forestier național, suprafaţa de fond forestier a României este de 7,2 milioane de hectare faţă de 6,3 milioane cât era în urmă cu 35 de ani.
