Crabul albastru a invadat, de câțiva ani, apele Mării Negre, provocând pagube însemnate pescarilor. Agresiv și rezistent, acest crustaceu distruge plasele de pescuit și amenință speciile autohtone de moluște și pești mici. Biologii cer evaluări urgente privind impactul crabului albastru asupra ecosistemului Mării Negre și al Dunării.
Specia, originară din apele calde ale Oceanului Atlantic, a ajuns cel mai probabil în Marea Neagră prin apele de balast ale navelor maritime. Deși este comestibil și considerat o delicatesă în alte țări, în România consumul nu este popular. Lipsa unei piețe de desfacere face ca pescarii să nu aibă niciun beneficiu economic real din capturarea lui.
Adrian Bîlbă, doctor în științe. „Se simte foarte bine, se descurcă foarte bine, are cu ce se hrăni. Mănâncă și pești morți și tot ce înseamnă hrană organică, inclusiv în descompunere. Temperaturile apelor încep să crească, sunt tot mai ridicate, și din acest motiv o să-l întâlnim tot mai des. Face parte din speciile cu care va trebui să ne obișnuim la Marea Neagră și pe care, eventual, să o folosim ca resursă.”
Crabul albastru are nevoie de apă cu o temperatură de peste 15 grade Celsius pentru a se dezvolta. Cum apele Mării Negre sunt tot mai calde chiar și în sezonul rece, crustaceul găsește aici condiții ideale pentru a crește și a se reproduce.
Răzvan Mateescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM): „Apa mării, acum, în zona Eforie, are 16,7 grade în larg; probabil la țărm este cu un grad, două mai mult. Este o temperatură ridicată pentru această perioadă, chiar și media multianuală arată o valoare de 12 grade. Diferența aceasta de 5 grade este dată de predominanța vânturilor de nord și de menținerea maselor de apă caldă în zona noastră.”
Prezența crabului albastru este în creștere, iar specialiștii avertizează că efectele pot fi de durată. Prădător agresiv, crustaceul amenință speciile autohtone de moluște și pești mici.
Victor Niță, cercetător INCDM. „Temperaturile crescute, chiar și cu un grad sau două, își pun amprenta în mod definitoriu asupra vieții acestor animale dependente de temperatura mediului. Este o specie foarte vorace, mănâncă aproape tot ce prinde. Problema principală este că, urcându-se după peștii prinși în plasele pescarilor în căutarea hranei, sfâșie și distrug efectiv plasele de pescuit. Dacă se va dezvolta în continuare și vom avea populații mari și viguroase, există riscuri serioase pentru ecosistem, va pune în pericol multe specii de scoici.”
Autoritățile încearcă să găsească soluții pentru limitarea efectelor, însă până atunci, crabul albastru continuă să domine fundul Mării Negre, în ciuda eforturilor pescarilor de a-și proteja munca și capturile.