Antena 3 Mediu Decizie importantă pentru Roşia Montană! Certificatul prin care Masivul Cârnic urma să fie dinamitat a fost anulat în justiţie, după 11 ani de procese

Decizie importantă pentru Roşia Montană! Certificatul prin care Masivul Cârnic urma să fie dinamitat a fost anulat în justiţie, după 11 ani de procese

de Adelina Miron    |    18 Feb 2022   •   10:49
Decizie importantă pentru Roşia Montană! Certificatul prin care Masivul Cârnic urma să fie dinamitat a fost anulat în justiţie, după 11 ani de procese
Sursa foto: Facebook/Mihai Goțiu

Certificatul de descărcare arheologică a masivului Cârnic, parte importantă a proiectului minier privat inițiat de compania Roșia Montană Gold Corporation, a fost anulat în justiţie după 11 ani de procese. Astfel, au fost salvate de la distrugere galerii subterane vechi de peste 2.000 de ani și monumentele naturale Piatra Corbului şi Piatra Despicată.

Curtea de Apel Ploieşti este cea care a pronunţat hotărârea definitivă în dosarul prin care ONG-uri din Cluj-Napoca şi Bucureşti au solicitat anularea certificatului de descărcare de sarcina arheologică pentru Masivul Cârnic din Roşia Montană.

Procesul a fost deschis în 2011, la Tribunalul Cluj-Napoca, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor ”Alburnus Maior” şi Asociaţia ”Salvaţi Bucureştiul”, după ce pe 14 iulie Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic.

Certificatul a fost cerut de fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, care susținea că astfel se asigură ”salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană”.

Pe 15 iulie 2011 a fost încheiat un protocol între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor monumente, în condiţiile aprobării exploatării miniere.

Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, după ce Tribunalul Bucureşti a obligat instituţia să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.

Mihai Goțiu, fost parlamentar, susține că decizia Curții de Apel Ploiești este ”o victorie istorică”:

„Victorie istorică în Justiţie pentru Roşia Montană! Curtea de Apel Ploieşti a anulat, astăzi, definitiv, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere.

Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statutului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, (…) cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor.

Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de ‘Hunoriada’, în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc, care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013”, a scris pe pagina sa de Facebook fostul parlamentar Mihai Goţiu.

Acesta susține că procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori „pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”.

„Astfel, se dovedeşte, pentru cine mai avea vreun dubiu, că întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental. Iar pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a mai scris Goţiu.

 

×
Subiecte în articol: Rosia Montana

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp

Parteneri
x close