Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii din acest an a fost cea mai mică și de scurtă durată din 2019 încoace, potrivit oamenilor de știință europeni din domeniul spațial, care au descris descoperirea drept un „semn reconfortant” al recuperării stratului, transmite The Guardian.
Golul anual din ceea ce oamenii de știință au numit „crema de protecție planetară” a atins o suprafață maximă de 21 milioane km² (8,1 milioane mile pătrate) deasupra emisferei sudice în septembrie — mult sub maximul de 26 milioane km² înregistrat în 2023 — și s-a redus până la închiderea timpurie de luni, arată datele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS).
Acesta marchează al doilea an consecutiv cu găuri mai mici în stratul de ozon, după o serie de găuri mai mari și de durată mai lungă care au apărut între 2020 și 2023.
„Închiderea mai timpurie și dimensiunea relativ mică a găurii din ozon din acest an este un semn reconfortant”, a declarat Laurence Rouil, directorul CAMS. „Reflectă progresul constant pe care îl observăm de la an la an în recuperarea stratului de ozon datorită interzicerii substanțelor care îl epuizează (n.r. ODS).”
Ce este stratul de ozon și de ce contează
Stratul de ozon, un scut stratosferic care protejează viața de pe Pământ de radiațiile ultraviolete (UV), a fost afectat de poluarea provocată de om. Totuși, de când substanțele care epuizează ozonul au fost eliminate treptat prin Protocolul de la Montreal din 1987 și printr-o serie de amendamente ulterioare, stratul a început să se recupereze.
Un studiu publicat anul trecut în Nature Climate Change a arătat că aceste măsuri au redus cu succes emisiile și au determinat ca efectele de încălzire ale gazelor să atingă un maxim cu cinci ani mai devreme decât se anticipa. Organizația Meteorologică Mondială estimează că interdicția va permite recuperarea stratului de ozon peste Antarctica — unde este cel mai subțire — la nivelul anului 1980 până în 2066.
Oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă de ce găurile din ozon au fost atât de mari și persistente între 2020 și 2023. Se suspectează că erupția vulcanului Hunga Tonga în 2022, care a eliminat cenușă și vapori de apă în stratosferă, a jucat un rol semnificativ în formarea marii găuri de ozon din 2023.
CAMS a afirmat că găurile mari din ultimii ani arată că scăderea ozonului stratosferic global ar fi putut ajunge la „niveluri catastrofale” fără acordurile internaționale de eliminare a poluanților.
„Acest progres trebuie să fie sărbătorit ca un memento oportun al ceea ce se poate realiza atunci când comunitatea internațională colaborează pentru a aborda provocările globale de mediu”, a declarat Rouil.
Pericolele lipsei de ozon în stratosferă
Lipsa ozonului în stratosferă permite unei cantități mai mari de radiații UV să ajungă la suprafața Pământului, afectând culturile, crescând cazurile de cancer de piele și cataractă și provocând alte probleme de sănătate umană.
Săptămâna trecută, NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) au clasat gaura de ozon din 2025 ca fiind a cincea cea mai mică de la 1992 încoace.
Paul Newman, liderul echipei de cercetare a ozonului de la NASA Goddard Space Flight Center, a declarat că schimbarea dimensiunii găurilor urmează predicțiile:
„Se formează mai târziu în sezon și se descompun mai devreme”, a spus el. „Dar avem încă mult de lucru până când stratul se va recupera la nivelul din anii 1980.”
Ştiri video recomandate
