În timp ce milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu valuri extreme de căldură în această lună, o stație de cercetare din Antarctica a înregistrat cea mai scăzută temperatură de pe Pământ din 2012.
Stația de cercetare de mare altitudine, numită Concordia, a înregistrat o temperatură minimă de minus 119,4 grade Fahrenheit (minus 84,1 grade Celsius) pe data de 18 iulie, potrivit datelor transmise de stație.
Concordia este amplasată în interiorul continentului antarctic, care se află acum în mijlocul iernii, fără lumină solară. Temperaturile de la stație scad în mod obișnuit sub minus 80 de grade Celsius în această perioadă a anului, astfel că noua valoare nu este fără precedent, însă rămâne una impresionantă.
„Chiar și aici, temperaturile sub minus 84 de grade Celsius sunt remarcabile”
„Chiar și aici, unde frigul extrem este așteptat, temperaturile sub minus 84 de grade Celsius sunt remarcabile și arată cât de variabilă poate fi vremea din Antarctica”, a declarat pentru Live Science, printr-un apel video de la stație, Gabriele Carugati, șeful stației Concordia pentru Programul Național Italian de Cercetare Antarctică (PNRA).
Institutul Polar Francez Paul-Émile Victor, care administrează Concordia împreună cu PNRA, a transmis publicației Live Science datele brute din 18 iulie, care arată că temperatura a coborât la minus 84,1 grade Celsius de două ori: la ora 6:25 și la 6:34, ora locală.
Frigul extrem de la Concordia contrastează puternic cu temperaturile caniculare cu care se confruntă în prezent multe țări.
America de Nord și Europa au fost afectate de valuri de căldură în această vară, Europa de Vest înregistrând cea mai fierbinte lună iunie din istorie. În același timp, incendii de vegetație au izbucnit în Canada, Statele Unite, Franța, Spania și alte regiuni.
La nivel global, temperaturile medii cresc pe măsură ce activitățile umane eliberează în atmosferă cantități tot mai mari de gaze cu efect de seră. Totuși, sistemele meteorologice ale Pământului sunt extrem de complexe, iar schimbările climatice nu înseamnă că toate regiunile devin mai calde tot timpul.
„Schimbările climatice descriu tendințele globale pe termen lung, în timp ce evenimentele meteorologice individuale pot aduce în continuare perioade de frig excepțional”, a explicat Carugati.
„Antarctica este influențată de procese atmosferice complexe, astfel că o temperatură extrem de scăzută într-un anumit loc nu contrazice imaginea generală a încălzirii globale.”
„Astronauții gheții”
Concordia este considerată una dintre cele mai izolate și mai extreme stații de cercetare din lume.
Construită pe o calotă de gheață cu grosimea de aproximativ 3.300 de metri, stația este folosită pentru numeroase cercetări, inclusiv observații seismice, astronomie și modelarea climatelor din trecut ale Pământului, potrivit Institutului Polar Francez Paul-Émile Victor.
„Concordia este un loc special deoarece se află la peste 3.200 de metri altitudine pe Platoul Antarctic și la mai mult de 1.000 de kilometri de coastă”, a spus Carugati.
„În timpul iernii, nu există lumină solară timp de luni întregi, atmosfera este extrem de uscată și stabilă, iar sub cer senin căldura se pierde continuu în spațiu deoarece nu există nori, permițând temperaturilor să scadă la niveluri extraordinare.”
Mediul de la Concordia este atât de dur și izolat încât stația este folosită și pentru studierea provocărilor fizice, mentale și sociale pe care le întâmpină astronauții în spațiu.
Carugati a precizat că singura persoană de la stație care nu cercetează mediul înconjurător este un medic biomedical al Agenției Spațiale Europene, care studiază cercetătorii ce lucrează acolo, supranumiți „astronauții gheții”.
Avioanele nu mai pot zbura către Concordia după instalarea iernii, iar cea mai apropiată stație de cercetare se află la aproximativ 600 de kilometri distanță.
Acest lucru înseamnă că echipele de la Concordia sunt, din punct de vedere tehnic, mai izolate decât astronauții aflați pe Stația Spațială Internațională, care orbitează la aproximativ 400 de kilometri deasupra Pământului.
Care este cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată?
Cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată la Concordia a fost de minus 84,7 grade Celsius, în iarna anului 2010, potrivit Observatorului Italian Antarctic Meteo-Climatologic.
Totuși, recordul absolut pentru cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată pe Pământ aparține unei alte stații de cercetare de mare altitudine din Antarctica de Est.
Stația meteorologică rusă Vostok, cea mai apropiată de Concordia, a înregistrat o temperatură de minus 89,2 grade Celsius în iulie 1983, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale.
Datele satelitare sugerează că în anumite zone din Antarctica de Est temperaturile pot coborî până la aproximativ minus 98 de grade Celsius, conform unui studiu publicat în 2018 în revista Geophysical Research Letters.
Chiar dacă Antarctica este cel mai rece și mai uscat continent de pe Pământ, aceasta nu este ferită de efectele încălzirii globale.
Antarctica este afectată de schimbările climatice
Ghețarii importanți și calota glaciară pe care o susțin sunt amenințați în Antarctica de Vest, iar Peninsula Antarctică — care se extinde din partea vestică a continentului - este una dintre regiunile cu cea mai rapidă încălzire.
Un studiu publicat în februarie în revista Frontiers in Environmental Science arată că deciziile actuale privind emisiile de gaze cu efect de seră vor determina cât de mult se va schimba această regiune în următoarele secole.
Gheața marină, platformele de gheață, ghețarii și coloniile de pinguini care depind de acestea sunt toate expuse riscului.
Concordia se află pe cea mai mare calotă glaciară de pe Pământ. Această calotă din Antarctica de Est este mai stabilă decât cea din Antarctica de Vest, însă rămâne vulnerabilă la creșterea temperaturilor.
În martie 2024, un val de căldură fără precedent în timpul iernii antarctice a făcut ca temperaturile din apropierea Concordia să ajungă la un record de minus 9,4 grade Celsius — cu aproximativ 18 grade Celsius mai mult decât maxima obișnuită pentru luna martie.
Potrivit unui studiu publicat în aprilie în revista npj Climate and Atmospheric Science, acest val de căldură din Antarctica de Est a fost amplificat de încălzirea globală.
Un viitor cu temperaturi extreme
Pământul a intrat recent într-o perioadă de El Niño, faza caldă a unui model climatic natural care se repetă la câțiva ani.
Acest fenomen ar putea contribui la apariția unor temperaturi extreme într-o lume deja afectată de încălzire globală.
Publicația britanică Carbon Brief estimează că 2026 ar putea fi al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată, după 2024, iar intensificarea fenomenului El Niño ar putea crește probabilitatea ca 2027 să devină cel mai cald an din istorie.
Între timp, la Concordia, cercetătorii continuă să lucreze în frigul extrem al iernii antarctice.
Carugati a subliniat că astfel de valori extreme sunt importante pentru îmbunătățirea prognozelor și monitorizarea pe termen lung a climei.
„Observațiile extreme precum aceasta îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine procesele atmosferice și să îmbunătățească modelele climatice”, a declarat acesta.
