Lucrările făcute de autoritățile ungare în albia Dunării au început să dea rezultate la centrala nucleară de la Paks, grav afectată în ultimele săptămâni de secetă. Premierul Peter Magyar a anunțat că pragul construit pe fundul fluviului a ridicat deja nivelul apei cu 15-20 de centimetri, astfel încât cele două turbine care încă funcționează nu mai trebuie oprite.
Celelalte ar urma să fie repornite treptat începând de duminică, iar de vinerea viitoare centrala ar putea produce din nou la capacitate maximă.
„Muncă uriașă, rezultat uriaș! Pragul de fund ridică deja nivelul apei cu 15-20 de centimetri. Nu mai trebuie oprite cele două turbine aflate în funcțiune, iar de duminică începe repornirea celorlalte. De vinerea viitoare, centrala nucleară de la Paks ar putea produce la capacitate maximă”, a transmis Peter Magyar pe Facebook.
Paks, care asigură în mod normal aproape jumătate din energia electrică produsă în Ungaria, ajunsese să funcționeze la numai aproximativ 25% din capacitate din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Doar două dintre cele opt turbine mai sunt în funcțiune, iar autoritățile încercau să evite oprirea completă a centralei.
Soluția câștigătoare a Ungariei
Guvernul de la Budapesta a decis în urmă cu câteva zile să accelereze lucrările pentru ridicarea nivelului apei în apropierea centralei. Soluția pe termen mai lung este construirea unui prag artificial pe fundul Dunării, între Paks și Dunaszentbenedek, care să mențină suficientă apă în zona canalului folosit pentru răcirea centralei.
Lucrările au început pe 12 august și presupun folosirea unor cantități foarte mari de piatră. Proiectul este estimat la aproximativ 6,165 miliarde de forinți și ar urma să fie finalizat complet până la sfârșitul lunii noiembrie.
Până când pragul este terminat, autoritățile au apelat și la o soluție de urgență: două barje de aproximativ 80 de metri au fost scufundate în apropierea centralei pentru a încetini curgerea apei și a ridica temporar nivelul Dunării.
Situația de la Paks seamănă cu cea prin care trece România, numai că la Cernavodă măsurile de urgență nu au fost suficiente pentru menținerea reactoarelor în funcțiune. Seceta și nivelul record de scăzut al Dunării au dus la oprirea controlată a Unității 2, ultimul reactor care mai funcționa. Cele două unități de la Cernavodă au câte aproximativ 700 MW și asigurau împreună, în condiții normale, aproape 20% din producția de electricitate a României.
Și autoritățile române au încercat intervenții excepționale pe Dunăre, inclusiv scufundarea unor barje și lucrări pentru redistribuirea debitului către zona de captare a centralei. Nivelul apei a continuat însă să scadă până la limita la care Nuclearelectrica a decis că reactoarele trebuie oprite preventiv.
Pentru a acoperi o parte din energia pierdută, România a repornit Grupul 4 de la Rovinari de aproximativ 330 MW și s-a bazat mai mult pe producția eoliană, hidro disponibilă și pe importuri.
