Dunărea a scăzut atât de mult încât țările de pe cursul fluviului caută soluții de urgență pentru a face față deficitului de apă, de la intervenții asupra canalelor navigabile până la proiecte de deviere a apei și gestionare a sedimentelor. În lipsa unor precipitații suficiente, presiunea asupra Dunării riscă să crească, în condițiile în care aceeași apă este necesară pentru transportul naval, agricultură, producția de energie, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor.
În Austria, operatorii de apă testează barje încărcate cu pietriș pentru a devia apa mai puternic spre canalul navigabil, încercând să crească nivelul apei cu doar câțiva centimetri în zonele puțin adânci, scrie derstandard.de, care subliniază într-o analiză că pentru autorități, "fiecare centimetru contează".
De asemenea, potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot similare se desfășoară și în Croația, România și Bulgaria.
Austria folosește barjele încărcate cu pietriș pentru a devia apa
În anumite zone ale Dunării, diferența de câțiva centimetri poate decide dacă o navă de marfă încărcată poate trece sau trebuie să-și reducă încărcătura. La vadul „Rote Werd”, la est de Viena, compania viadonau, responsabilă inclusiv de menținerea navigabilității fluviului, încearcă să obțină acești centimetri printr-o soluție experimentală. Barjele încărcate cu pietriș deviază apa mai puternic spre canalul navigabil, unde curentul ar trebui să antreneze sedimentele depuse și să crească nivelul apei.
Barjele sunt încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare și sunt poziționate astfel încât apa Dunării să fie dirijată în mod țintit către șenalul navigabil. Viteza mai mare a curentului în această zonă contribuie la reducerea depunerilor de pietriș, ceea ce poate diminua necesitatea lucrărilor de dragare.
Este doar un proiect-pilot, dar ilustrează o problemă care ar putea deveni tot mai importantă: cine are prioritate asupra apei Dunării atunci când resursa devine insuficientă? Transportul naval are nevoie de un nivel minim al apei, agricultura are nevoie de irigații, centralele electrice depind de apă pentru producție și răcire, iar orașele și ecosistemele au nevoie, la rândul lor, de debite suficiente. „Dacă situația actuală se dovedește a fi permanentă, atunci va exista în mod firesc o luptă pentru apă”, spune Simon Hartl, șeful departamentului de management al căilor navigabile la viadonau.
Ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din Austria, iar efectele se văd deja în transportul fluvial. La începutul lunii august, traficul de mărfuri pe Dunăre a fost în mare parte oprit. Fluviul nu este închis oficial în perioadele cu ape scăzute, însă transportatorii decid în funcție de adâncimea apei dacă mai pot naviga. Inițial, navele transportă încărcături mai mici, apoi marfa este împărțită între două nave, iar în cele din urmă transportul poate deveni nerentabil. Și navele de pasageri ajung să întâmpine probleme pe sectoarele cu curgere liberă.
Soluții similare derulate în Croația, România și Bulgaria
Problema nivelului scăzut al Dunării nu este una izolată a Austriei. Fluviul traversează sau formează granița mai multor state europene, iar perioadele de secetă afectează navigația și infrastructura de-a lungul întregului curs.
Unul dintre proiectele-pilot derulat de Austria prin FAIRway Danube II, este un proiect european cofinanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Austria testează așa-numita „infrastructură flexibilă”, prin care barje încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare sunt amplasate în afara canalului navigabil și ancorate astfel încât să direcționeze apa către canalul central. Curentul mai puternic reduce depunerile de pietriș și, implicit, necesitatea unor lucrări de dragare.
Proiecte-pilot similare sunt derulate în Croația, România și Bulgaria, iar schimbul de experiență dintre statele dunărene urmărește dezvoltarea acestei metode și adaptarea ei la condițiile locale.
În Ungaria se contruiește un dâmb în albia Dunării
În Ungaria, în contextul crizei de la centrala nucleară de la Paks, guvernul de la Budapesta a luat în urmă cu câteva zile o decizie privind o investiție de amploare. Din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, va fi construit un prag de fund, un dâmb în albia râului, între Paks și Dunaszentbenedek, pentru a asigura apa de răcire necesară centralei nucleare. Potrivit presei maghiare, pe 12 august, a început construcția pragului, utilizându-se inițial 35.000, apoi 110.000 de metri cubi de piatră. Scopul investiției este de a se asigura că nivelul apei din Dunăre nu scade sub -90 de centimetri la canalul de răcire al centralei nucleare.
Costul brut estimat al proiectului este de 6,165 miliarde de forinți. Prima nervură de ridicare a nivelului apei va fi închisă până pe 11 septembrie, iar protecția albiei împotriva spălării va fi finalizată până pe 23 octombrie. Predarea tehnică a întregii investiții este planificată pentru 30 noiembrie.
În România, la începutul lunii august, autoritățile au intervenit pe brațul Bala, unde au fost realizate lucrări pentru a crește debitul pe brațul principal al Dunării și a îmbunătăți condițiile de navigație.
A fost detonată roca de la Pîrjoaia, iar ulterior au fost coborâte patru barje în zona brațului Bala. Intervențiile au avut ca scop redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.
Ministrul interimar de Apărare şi de la Transporturi, Radu Miruţă, a transmis, după scufundarea celor 4 barje în Dunăre, că "nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu 4 cm", dar, de fapt, creşterea netă ar fi de 8 cm, având în vedere că prognoza a indicat ulterior o scădere de 4 cm. Aceste măsuri nu au putut duce la evitarea opririi programate a reactorului 2 de la Cernavodă.
Ploile din Europa Centrală ar putea opri declinul debitului Dunării
Cu toate acestea, ploile din Europa Centrală ar putea opri declinul debitului Dunării. În România, aceste estimări aduc speranțe pentru repornirea uneia dintre unitățile nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care ambele reactoare sunt în prezent indisponibile. Potrivit Transelectrica, dacă prognozele hidrologice se confirmă, debitul Dunării ar putea începe să crească de săptămâna viitoare, ceea ce ar permite reevaluarea opțiunii privind repornirea unei unități de la CNE Cernavodă și creșterea producției hidroenergetice la Porțile de Fier.
Autoritățile au transmis că situația energetică a României este stabilă, iar Dispecerul Energetic Național estimează un consum maxim de până la 7.400 MW la vârful de consum de seară în perioada următoare, în condițiile unor temperaturi care ar putea ajunge la aproximativ 36°C. Capacitățile de producție disponibile funcționează la niveluri ridicate, iar importurile de energie se mențin în parametri normali, astfel că, cel puțin în această săptămână, nu sunt anticipate probleme deosebite privind alimentarea cu energie electrică.
"Răcirea vremii și ploile din sudul Germaniei, Austria și Slovacia, prognozate și pentru următoarele zile, contribuie la creșterea debitului Dunării în zona superioară a fluviului. Potrivit estimărilor disponibile, această creștere urmează să se propage în aval și ar putea fi resimțită la intrarea în România începând de săptămâna viitoare, ceea ce ar putea conduce la oprirea declinului actual al debitului și chiar la o ușoară creștere a acestuia.
În cazul în care aceste prognoze se vor confirma, situația hidrologică ar putea permite reevaluarea opțiunii privind repornirea unei unități nucleare de la CNE Cernavodă, precum și creșterea producției hidroelectrice la Porțile de Fier", a transmis Transelectrica.
Precizările vin în contextul în care debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) se menţine la 1300 m3/s în următoarele trei zile, urmând ca, până în 25 august, să ajungă la 1350 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (3900 m3/s), arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Bușoi, despre discuțiile cu autoritățile din Ungaria
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Antena 3 CNN, că autoritățile speră ca până la 31 august să poată reporni măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă. El a subliniat însă că previziunile arată prost pentru următoarele zece zile. Deși există unele precipitații în bazinul Dunării, în Austria și Germania care se vor regăsi și în România.
"Vorbim de un orizont de timp de două săptămâni, adică sfârșitul lunii august. Asta înseamnă că dacă reușim să reopornim la începutul lunii septembrie centrala de la Cernavodă e exact perioada pe care o trecem, fără să mai fie nevoie să apelăm la importuri foarte ridicate. Dacă s-ar prelungi această perioadă sau dacă ar apărea probleme sau un calcul poate greșit la rezerve de cărbune, deși vorbim de lucruri verificate și rezerve care există... diferența s-ar compensa din import, nu există un risc", a precizat Cristian Bușoi.
El a mai spus că autoritățile din Ungaria iau în calcul să redeschidă centrala Paks datorită creșterii debitului Dunării, spre sfârșitul lunii. "Mai durează câteva zile până ce asta se va vedea și în România", a spus Cristian Bușoi.
"Tot azi am avut o convorbire video cu omologul din Ungaria, ministrul adjunct Toth, previziunile lor sunt să redeschidă centrala Paks datorită creșterii debitului Dunării, spre sfârșitul lunii. Mai durează câteva zile până ce asta se va vedea și în România".
Acesta a explicat și ce se va întâmpla dacă seceta va persista, iar debitul Dunării nu va crește nici după 31 august, fapt ce va menține oprite ambele reactoare de la Cernavodă. În acest scenariu, presiunea asupra prețurilor nu va putea fi evitată, a recunoscut secrcetarul de stat, care a explicat că începând cu luna septembrie activitatea industrială va crește, după periaoda concediilor, prin urmare și consumul de energie va spori:
"Impactul s-ar putea să fie unul simțitor, pentru că reîncep în forță și anumite activități care țin și de o creștere a producției industriale. Se termină concediile, reîncep școlile, sunt unele lucruri care înseamnă un consum crescut, deci importuri mai mari, plus că ne va impacta foarte tare și regiunea vest și central-europeană, mult mai industrializată.
Avem nevoie în continuare de un sprijin pe alocarea de capacități, dar odată crescută capacitatea de interconectare cu Bulgaria, lucrul acesta este rezolvat, dar vrem să fim siguri că va rămâne și în perioada imediat următoare".
Cărbunele asigură în prezent 20% din producția de energie electrică
În contextul crizei energetice, România a fost forțată să apeleze la măsuri de urgență și să se orienteze din nou pe cărbune pentru a-și acoperi măcar o parte din necesarul de energie. În acest context, Ministerul Energiei a anunțat scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4, o unitate pe cărbune de aproximativ 330 MW din cadrul Sucursalei Electrocentrale Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia.
La Rovinari, grupurile energetice 4, 5 și 6 sunt prevăzute să rămână în funcțiune până în 2030. Grupul 4 se află în rezervă, dar poate fi scos din aceasta și pus în funcțiune atunci când situația din sistem o impune, așa cum se întâmplă în contextul actualei crize energetice. La Complexul Energetic Oltenia, și grupul 5 de la Termocentrala Turceni este încă funcțional. Acesta ar fi trebuit însă să fie închis la 31 august 2026, potrivit calendarului stabilit prin PNRR, însă România vrea ca el să rămână operațional și după această dată.
În timpul zilei, cărbunele asigură în prezent 20,91% din producția de energie electrică a României, cu 1.144 MW, potrivit datelor în timp real transmise de Transelectrica. Pe primul loc se află fotovoltaicele, cu 35,75% (1.956 MW), urmate de hidrocarburi, cu 22,55% (1.234 MW), în timp ce energia hidro contribuie cu 18,17%, respectiv 994 MW. Energia nucleară are în prezent o contribuție de 0 MW, după indisponibilizarea ambelor unități de la Cernavodă.
Autoritățile vor încerca să explice miercuri la Bruxelles decizia de a nu închide la 31 august grupul energetic 5 de 330 MW de la Termocentrala Turceni, astfel încât să nu piardă banii din PNRR, a precizat pentru Antena 3 CNN secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.
"Situația energetică este stabilă"
Amintim că în cursul zilei de marți a avut loc ședința Comandamentului Energetic, coordonată de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul căreia a fost analizată situația energetică la nivel național și regional, precum și evoluțiile prognozate pentru perioada următoare, în contextul opririi Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă.
"Situația energetică este stabilă. În condițiile în care, pentru perioada următoare, sunt prognozate temperaturi variabile, de la valori normale pentru această perioadă până la valori caniculare de aproximativ 36°C, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica estimează un consum maxim de până la 7.400 MW la vârful de consum de seară. În prezent, situația energetică este sub control, iar capacitățile de producție disponibile funcționează la niveluri ridicate și contribuie la compensarea indisponibilizării ambelor unități ale CNE Cernavodă.
Aceste evoluții, coroborate cu capacitățile de import disponibile, care se mențin în parametri normali, indică faptul că, cel puțin pentru această săptămână, nu sunt anticipate probleme deosebite în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. La nivel regional, situația se menține stabilă, fără indisponibilități sau limitări care să afecteze condițiile de funcționare a piețelor de energie și de asigurare a fluxurilor transfrontaliere de energie", a transmis Transelectrica.
Autoritățile și operatorii din sectorul energetic monitorizează permanent evoluția situației și capacitatea Sistemului Electroenergetic Național de a răspunde necesarului de consum, astfel încât să fie menținute siguranța, stabilitatea și continuitatea alimentării cu energie electrică.
