România va încerca să explice miercuri la Bruxelles decizia de a nu închide la 31 august grupul energetic 5 de 330 MW de la Termocentrala Turceni, astfel încât să nu piardă banii din PNRR, a precizat pentru Antena 3 CNN secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi.
"Vom reaminti argumentele noastre ca Turceni 5 să funcționeze și după 31 august fără să însemne vreo reducere a banilor pe care îi primim din PNRR. Continuarea funcționării după 31 august ne poate genera o pierdere a banilor din PNRR și, evident, vom cere să rămânem coordonați pe partea de regiune și să cooperăm mai strâns între noi".
La Rovinari, grupurile energetice 4, 5 și 6 sunt prevăzute să rămână în funcțiune până în 2030. Grupul 4 se află în rezervă, dar poate fi scos din aceasta și pus în funcțiune atunci când situația din sistem o impune, așa cum se întâmplă în contextul actualei crize energetice. La Complexul Energetic Oltenia, și grupul 5 de la Termocentrala Turceni este încă funcțional. Acesta ar trebui închis până la 31 august, în cadrul obligațiilor asumate de România prin jalonul 119a din PNRR.
Importurile ar putea crește masiv în zilele cu caniculă
În contextul crizei energetice, după oprirea centralei de la Cernavodă, Cristian Bușoi a mai spus că există disponibilități pentru importuri în toată regiunea: "Bulgaria nu este atinsă de vreo problemă de închidere de capacități nucleare, Ungaria a reușit să își reducă dependența de importuri prin redeschiderea unuia dintre cele patru blocuri de la centrala de la Paks. Prin urmare, pe aprovizionare nu vedem probleme în zilele următoare. Pe producția internă, se merge la maxim pe producția de cărbune. A intrat ieri în funcțiune și Rovinari 4, grupul de rezervă de la Paroșeni. Avem, de asemenea, producție la cote maxime din gazul natural și OMV Petrom și vechiul Iernut, Romgaz și Elcen produc electricitate pe bază de gaz și ne ajută în aceste zile că avem producție pe eolian".
Cristian Bușoi a mai precizat că în ziua de vineri ar putea exista dificultăți pentru că va fi o zi cu temperaturi ridicate, ceea ce înseamnă că România va avea un vârf de consum de peste 7.000 de MW, cu un import mai crescut decât cel din celelalte zile ale săptămânii.
"Prețurile medii pe import sunt cam în toată regiunea în jur de 160-170 de euro. În orele de vârf trec de 200. Vorbim de prețuri medii, nu de momente instantanee, în care pentru o mică cantitate, pentru câteva secunde, se licitează 1.000 de euro. Trebuie să ne uităm la medie, pentru că și impactul va fi calculat în funcție de medie".
Când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă
Cristian Bușoi a mai precizat că nu va exista presiune pe prețuri pentru consumatori, dacă centrala nucleară de la Cernavodă va fi repornită până la 31 august. Dacă seceta va continua și va duce la amânarea repornirii, "impactul s-ar putea să fie simțitor" în ceea ce privește prețurile:
"Dacă reușim să rezolvăm redeschiderea centralei, dar depinde de precipitațiile din Germania și Austria, către sfârșitul acestei luni, să nu fie mai mult de 31 august închisă centrala de la Cernavodă sau măcar unul dintre cele două reactoare, nu estimăm un impact foarte mare pentru prețurile la electricitate pentru populație și consumatorii industriali în această toamnă.
Impactul s-ar putea să fie unul simțitor, pentru că reîncep în forță și anumite activități care țin și de o creștere a producției industriale. Se termină concediile, reîncep școlile, sunt unele lucruri care înseamnă un consum crescut, deci importuri mai mari, plus că ne va impacta foarte tare și regiunea vest și central-europeană, mult mai industrializată.
Avem nevoie în continuare de un sprijin pe alocarea de capacități, dar odată crescută capacitatea de interconectare cu Bulgaria, lucrul acesta este rezolvat, dar vrem să fim siguri că va rămâne și în perioada imediat următoare".
