Rezultatul alegerilor din România este așteptat cu emoții în capitalele europene, dar și la Washington, Kiev și Moscova, scrie BBC, care subliniază că voturile din diaspora ar putea influența semnificativ rezultatul final al votului.
France24 notează că alegerile eșuate de anul trecut au aruncat România într-o tulburare politică fără precedent, după ce țara a petrecut decenii încercând să construiască instituții democratice puternice, în timp ce The Guardian scrie că românii votează într-o reluare a alegerilor prezidențiale care ar putea aduce la putere un ultranaționalist ce se opune ajutorului militar pentru Ucraina, critică dur conducerea UE și se declară „aliat” al lui Donald Trump.
Potrivit Wall Street Journal, timp de ani buni, România a fost considerată un partener NATO de încredere și un bastion în fața partidelor populiste apărute în Polonia, Ungaria și Slovacia. Însă anularea rezultatelor alegerilor și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu par să se fi întors împotriva establishmentului politic din România, scrie ziarul american.
Interesul internațional pentru alegerile din România este confirmat și de cifrele Autorității Electorale Permanente, care a anunţat că a eliberat 299 de acreditări asociaţiilor şi fundaţiilor, jurnaliştilor străini şi observatorilor internaţionali, pentru observarea alegerilor, potrivit Agerpres. Potrivit unui comunicat al AEP, 87 jurnalişti străini au fost acreditaţi pentru observarea alegerilor prezidenţiale.
BBC: diaspora ar putea influența semnificativ rezultatul final al votului
Potrivit BBC, mulți dintre membrii diasporei românești – peste un milion de persoane înregistrate pentru vot – și-au exprimat deja opțiunea, în special în Spania, Italia, Germania și Regatul Unit. Aceștia nu apar în sondajele de opinie și ar putea influența semnificativ rezultatul final, mai scrie BBC.
Televiziunea britanică mai notează că Ucraina exportă 70% din cerealele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale românești, spre Istanbul, și că marina românească deminează aceste ape, iar forțele aeriene române antrenează piloți ucraineni să piloteze avioane F-16. Cu toate acestea, administrația Trump își reevaluează angajamentul față de România, iar un acord de renunțare la vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor, mai notează site-ul BBC.
„Uitați de orice alt ajutor acordat Ucrainei dacă Simion devine președinte”, a spus George Scutaru, expert în securitate la Centrul de Nouă Strategie din București, pentru BBC. În calitate de șef al Consiliului Național de Securitate, președintele poate veta orice decizie și are o influență puternică asupra politicii de securitate.
Resentimentul public față de sprijinul financiar românesc pentru refugiații ucraineni a fost un element central în campania lui Simion, deși acesta neagă că este pro-rus, mai notează BBC.
France24: reluarea alegerilor, un moment crucial
Reluarea alegerilor este un moment crucial pentru România, care încearcă să-și restabilească democrația și să-și păstreze alianțele geopolitice, care au devenit tensionate de la fiasco-ul alegerilor anulate de anul trecut, scrie France24.
Ca și în alte țări din UE, voturile pentru naționaliști și extrema dreaptă au crescut în România în ultimii ani, pe fondul unui puternic sentiment anti-sistem.
Deși sondajele locale trebuie privite cu prudență, France24 notează că o medie a acestora îl indică pe naționalistul de extremă dreapta, în stil MAGA ("Make America Great Again"), George Simion, ca favorit pentru a intra în turul doi, unde s-ar putea confrunta fie cu actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, fie cu candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu.
The Guardian: Tik Tok, din nou un jucător important
The Guardian notează că alegerile sunt urmărite cu atenție, deoarece o victorie a extremei drepte ar marca o abatere de a putea avea loc pro-occidental al României – țară cu graniță comună cu Ucraina – și ar transforma-o într-o nouă forță disruptivă în cadrul Uniunii Europene și al alianței transatlantice de apărare.
Totdată, liderul AUR George Simion speră să beneficieze de furia publicului față de excluderea lui Călin Georgescu din cursă.
Ca și în campania inițială, rețelele de socializare – în special TikTok – joacă un rol major. Simion, ale cărui postări combină retorica naționalistă cu o prezentare încărcată emoțional și discursuri directe către cameră, are 1,3 milioane de urmăritori, potrivit ziarului britanic.
The Guardian mai scrie că românii votează într-o reluare a alegerilor prezidențiale care ar putea aduce la putere un ultranaționalist ce se opune ajutorului militar pentru Ucraina, critică dur conducerea UE și se declară „aliat” al lui Donald Trump.
Politico: Cine îl poate învinge pe Simion?
Cu un naționalist autoproclamat „trumpist” în fruntea sondajelor pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România de astăzi, Politico se întreabă cine îl poate învinge pe acesta.
După ce lui Călin Georgescu i-a fost interzis să candideze, George Simion - liderul în vârstă de 38 de ani al Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR) - și-a asumat rolul și a ajuns în prima poziție în sondaje, care sugerează că este aproape sigur că va ajunge în al doilea tur, pe 18 mai, scrie publicația.
Analiștii consultați de Politico au sugerat că deși mulți alegători nu caută un candidat care ar putea destabiliza poziția importantă a României în cadrul UE și NATO, acesta s-ar putea să nu fie primul lucru la care se gândesc votanții când vine vorba de preocupări politice interne.
Fostul lider PNL Crin Antonescu pare într-o poziție bună pentru a ajunge în turul al doilea și reprezintă coaliția de guvernare formată din PSD, PNL și Alianța Democrată Maghiară, notează Politico.
Dezavantajul pentru Antonescu este că va fi văzut ca imaginea "vechii ordini" a PSD și PNL, însă pe de altă parte, aceste partide includ activiști veterani care pot exercita influență la nivel național și pot obține votul.
Politico mai notează prezența lui Nicușor Dan în cursă ca un candidat preferat de urbanul mare, cu votanți care au de obicei cu un nivel ridicat de educație și o situație socială bună. Însă Dan este mai puțin popular în afara orașelor mari, au spus analiștii politici publicației.
Wall Street Journal: un nou politician "de tip MAGA" zguduie România
Timp de ani buni, România a fost considerată un partener NATO de încredere și un bastion împotriva partidelor populiste apărute în Polonia, Ungaria și Slovacia. Însă anularea rezultatelor alegerilor și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu par să se fi întors împotriva establishmentului politic din România, scrie Wall Street Journal.
Mișcarea e a indignat mulți români, care au văzut demersul ca pe o încercare a guvernului de a menține monopolul asupra puterii. Odată cu plecarea lui Georgescu, mulți îl susțin acum pe Simion, scrie publicația din SUA.
Wall Street Journal notează că Simion, fan declarat al mișcării MAGA promovată de administrația Trump, are acum un director de comunicare care a lucrat pentru Andrew Tate, controversatul influencer anchetat pentru trafic de persoane în România.
Al Jazeera: inflația, corupția și sprijinul acordat Ucrainei, principalele teme care influențează votul
Al Jazeera face o trecere în revistă a principalelor probleme care ar putea procupa votanții români în ziua alegerilor: salariile mici și inflația în creștere, lupta împotriva corupției și diviziunile ideologice.
Potrivit Al Jazeera, creșterea costului alimentelor și a altor bunuri de bază în țară este probabil cel mai important factor în modul în care oamenii aleg să voteze. Economia țării este în declin constant de zeci de ani, forțând mulți tineri să caute de lucru în străinătate, iar aproape o treime din populație se confruntă cu sărăcia.
Totdată, există o furie profundă față de modul în care partidele de sistem au condus țara de la căderea guvernului comunist în 1989. România se numără printre ultimele patru țări din Europa în ceea ce privește lupta împotriva corupției, potrivit Transparency International, iar alegătorii au, în general, puțină încredere în instituțiile publice și în politicieni.
România, la fel ca alte câteva națiuni europene, se confruntă cu întrebări tot mai mari din partea unor segmente ale populației sale cu privire la sprijinul acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, iar tot mai mulți alegători cu înclinații de dreapta sunt împotriva acordării unui sprijin suplimentar pentru Kiev. Per total, alegătorii sunt împărțiți între dorința unui guvern mai îndepărtat de Occident și mai apropiat de Rusia și a unuia pro-Uniunea Europeană și NATO, mai notează Al Jazeera.
Ştiri video recomandate
