AUR a anunțat miercuri că a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție privind programul SAFE. Partidul condus de George Simion cere procurorilor DNA să verifice posibile infracțiuni precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, falsul în declarații în legătură cu modul în care au fost atribuite contractele din cadrul SAFE. AUR susține, într-un comunicat de presă, că există suspiciuni că anumiți operatori economici, între care Rheinmetall, au fost favorizați de guvern.
„Vorbim despre un program prin care România beneficiază de o asistență financiară maximă de 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut al Uniunii Europene. La 26 august 2026, România a încasat deja prima plată, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar aproximativ 800 de milioane de euro urmează să fie direcționate către tehnică militară și capacități de producție. Când sunt în joc asemenea sume, secretomania, lipsa unei urme documentare clare și suspiciunile privind favorizarea unor operatori economici nu pot fi trecute cu vederea”, a transmis AUR într-un comunicat de presă.
Astfel, partidul solicită procurorilor DNA să verifice dacă „împrejurările semnalate pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, falsul în declarații, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și orice alte fapte penale care ar putea rezulta din administrarea probelor”,
„Solicităm identificarea persoanelor care au întocmit, avizat, aprobat sau folosit documentele relevante și verificarea dosarelor complete ale achizițiilor pentru a se stabili dacă legea a fost încălcată în scopul favorizării unor operatori economici, al producerii unei pagube sau al obținerii unui folos necuvenit”, a transmis partidul.
AUR cere verificarea contractelor Rheinmetall
AUR susține că are „semne serioase de întrebare” cu privire la ma multe situații concrete. Partidul lui George Simion a spus, astfel, că trebuie verificat de ce compania Rheimetall a primit atât de multe contracte.
„În cazul contractelor și acordurilor referitoare la Rheinmetall, trebuie verificată concentrarea unor contracte de valori foarte mari către același grup industrial, modul în care au fost concepute specificațiile, operatorii care puteau furniza produse echivalente, ofertele analizate, justificarea eventualelor modificări de preț și obligațiile asumate privind producția și transferul tehnologic”, a transmis partidul.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a semnat 4 contracte cu firma germană Rheimetall, toate în cadrul programului SAFE:
- Acordul-cadru pentru furnizarea de către operatorul economic Rheinmetall Automecanica SRL a 298 mașini de luptă a infanteriei și derivate, în valoare de 3.337 mil. EURO, fără TVA;
- Contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Italia S.p.A, a produselor anti-dronă „Sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilități CRAM și CUAS SKYNEX”, „Sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune VSR-CUAS SKYRANGER 35” și „Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată (CIWS) Millenium”;
- Contractul pentru furnizarea de către compania NVL B.V.&Co. KG, parte a grupului Rheinmetall AG Germania, a produselor „Navă de patrulare maritimă” și „Vedetă de intervenție pentru scafandri”, în valoare de 920.000.000 EURO, fără TVA;
- Contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Waffe Munition GmBH a produsului „Muniție cal. 35 mm AHEAD”, în valoare de 449.750.000 EURO, fără TVA;
AUR are suspiciuni și în ceea ce privește proiectul Pirahna 5.
„Trebuie lămurit de ce proiectul pentru 139 de transportoare, pentru care exista capacitate de producție și integrare în România, a fost respins și în ce condiții fondurile au fost redirecționate către programul mașinii de luptă a infanteriei. Informațiile publice indică o diferență între valoarea de aproximativ 6 milioane de euro pentru un vehicul prezentată Parlamentului și o valoare finală de aproximativ 9,4 milioane de euro.
În același timp, compania implicată a susținut public că nu era vorba despre configurații direct comparabile și că fuseseră solicitate numeroase modificări tehnice. DNA trebuie să stabilească adevărul pe baza documentelor, nu a explicațiilor contradictorii din spațiul public”, se arată în comunicatul citat.
AUR cere să fie verificată procedura prin care au fost acordate mai multe contracte unor operatori.
„În cazul Sistemului de armament individual, cu o valoare de 816,6 milioane de euro, informațiile publice ridică întrebări privind modul în care, după o listă inițială de șapte operatori, soluția selectată ar fi ajuns să fie asociată unui al optulea operator. Trebuie stabilit cine a introdus operatorul în procedură, când și pe baza căror documente, dacă toți participanții au fost evaluați după aceleași criterii și dacă au fost respectate condițiile de eligibilitate SAFE.
Pentru proiectul OCCULT-AI, în valoare publică de aproximativ 190-200 de milioane de euro și atribuit Digi, solicităm să se stabilească cine a decis efectiv selectarea operatorului, cine au fost competitorii, ce criterii au fost aplicate, cine a propus și aprobat alegerea și cum au fost evaluate condițiile de securitate și eligibilitate.
Sunt vizate, de asemenea, programul mașinii de luptă a infanteriei, proiectele de drone și sisteme antidronă coordonate de MAI, precum și eventualele legături dintre contractele din domeniul naval și situația Șantierului Naval Mangalia”, a transmis partidul.
AUR: Clasificarea nu înseamnă însă absența controlului
AUR susține că lipsesc documentele publice care „să permită verificarea modului în care au fost selectați operatorii economici”.
„Autoritățile au oferit informații generale, însă o serie de elemente esențiale privind operatorii consultați, criteriile comparative, operatorii eliminați, soluțiile analizate și persoanele care au propus sau aprobat furnizorii nu au fost clarificate public. Înțelegem caracterul sensibil al achizițiilor din domeniul apărării și faptul că unele informații pot fi clasificate. Clasificarea nu înseamnă însă absența controlului. Documentele trebuie să existe, deciziile trebuie motivate, traseul avizelor trebuie să poată fi verificat, iar organele de urmărire penală trebuie să aibă acces la probe.
De aceea, solicităm DNA ridicarea planului de investiții SAFE al României și a tuturor versiunilor sale, a dosarelor complete ale proiectelor vizate, a referatelor de necesitate, avizelor, cerințelor operaționale, consultărilor de piață, ofertelor, evaluărilor, negocierilor, contractelor și actelor adiționale. Solicităm inclusiv verificarea fișierelor electronice native, a istoricului versiunilor și a metadatelor, astfel încât să poată fi stabilită data reală la care documentele au fost întocmite sau modificate.
Trebuie verificat inclusiv dacă rezultatul unor proceduri fusese stabilit, negociat sau comunicat unor operatori înainte de evaluarea reală a alternativelor, dacă prețurile au fost fundamentate corect, dacă fondurile au fost redirecționate legal și dacă documentele și declarațiile transmise instituțiilor europene reflectă realitatea”, a transmis partidul.
AUR a atras atenția că „nicio suspiciune serioasă nu trebuie îngropată sub pretextul secretului, al urgenței sau al securității naționale”.
„România nu poate contracta împrumuturi de miliarde de euro, nu poate angaja cheltuieli uriașe în domenii strategice și apoi să le ceară cetățenilor să accepte că nu au dreptul să știe cum au fost luate deciziile și pe ce criterii au fost aleși beneficiarii unor contracte de asemenea dimensiuni”, a precizat partidul.
Cum s-au împărțit banii din SAFE
Fondurile, care totalizează peste 16,6 miliarde de euro, au fost alocate instituţiilor care urmează să implementeze proiectele cuprinse în Planul de investiţii pentru industria europeană de apărare, potrivit Guvernului, după cum urmează:
- Ministerul Apărării Naţionale (MApN) primeşte o alocare de circa 9,7 miliarde euro
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI) - peste 2,1 miliarde euro
- Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - 4,2 miliarde euro
- Serviciul Român de Informaţii (SRI) - circa 501 milioane euro
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) - peste 38,5 milioane euro
- Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) - peste 68,1 milioane euro
- Serviciul de Informaţii Externe (SIE) - circa 32,3 milioane euro
- Administraţia Naţională a Penitenciarelor - 33,2 milioane euro.
Repartizarea fondurilor s-a făcut în conformitate cu Planul de investiţii pentru industria europeană de apărare, iar utilizarea sumelor se va face exclusiv pentru realizarea proiectelor sau achiziţiilor propuse, reiese din comunicat.
Planul include 35 de proiecte, din care 75% vizează achiziţia de echipamente militare, ordine publică şi apărare civilă şi 25% - infrastructura de transport rutier de interes naţional.
