Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la Oradea, că finalizarea termocentralei de la Iernut, aflată în construcție de aproximativ 10 ani și realizată în proporție de peste 90%, trebuie să fie o prioritate, conducerea Romgaz angajându-se ca investiția să fie încheiată până la sfârșitul acestui an, potrivit Agerpres.
"Primul trebuie să se termine Iernutul, care este de 10 ani început. Avem termocentrala la Iernut începută de 10 ani. Conducerea Romgaz s-a angajat să o finalizeze până la finalul anului. Trebuie să o finalizeze, pentru că e greu să explicăm oamenilor că avem o centrală în lucru de 10 ani de zile. Pentru că e un proiect foarte avansat, are peste 90%", a declarat, pentru Agerpres, Ilie Bolojan, întrebat care ar fi primul proiect de pus în aplicare în Pactul pentru Energie.
Bolojan a arătat că, în paralel, trebuie susținută finalizarea și autorizarea altor capacități de producție, inclusiv grupul energetic de la Mintia, cu o capacitate de peste 1.000 de MW.
Premierul a admis că România va continua să importe energie până la finalizarea noilor capacități de producție.
"Până nu vom avea capacitățile finalizate, vom mai importa. Asta e situația. Nu doar noi suntem în această situație, sunt și alte țări", a declarat Bolojan, precizând însă că, după punerea în funcțiune a noilor capacități, România ar putea redeveni exportator de energie.
Referindu-se la Pactul pentru Energie, Bolojan a subliniat necesitatea unui calendar clar de măsuri și a continuității deciziilor, dincolo de schimbările politice.
"Trebuie să discutăm ce este de făcut, să agreăm un calendar de modificări legislative, de abordări, să susținem profesioniști în zona de decizie din energie și nu numiri pe criterii clientelare sau politice", a declarat premierul.
El a adăugat că problemele din sector nu pot fi rezolvate 'de pe o zi pe alta', fiind necesare investiții importante, reglementări adecvate, o administrare performantă a companiilor energetice de stat și 'consecvență în actul guvernamental'.
"Nu cu declarații politice, nu cu fugă de responsabilitate, ci cu proiecte care înseamnă continuitate de-a lungul anilor. Chiar dacă avem astăzi o criză în domeniul energiei, ca efect al secetei și a ceea ce nu am făcut ani de zile, sigur putem discuta despre soluțiile de criză, dar acestea nu sunt problemele de sistem. Ele sunt doar soluții punctuale", a explicat Bolojan.
El a susținut că soluțiile pentru problemele structurale ale sistemului energetic nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, ci "soluții serioase pentru România", de care autoritățile trebuie să se țină.
Premierul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură care sunt finalizate în prezent la Oradea, deși au fost concepute cu mai mulți ani în urmă, arătând că rezultatele sunt posibile atunci când există 'continuitate de gândire, nu de persoane' la nivelul instituțiilor.
"Asta trebuie făcut la o scară mult mai mare, politic, guvernamental, în așa fel încât și în domeniul energiei să nu vedem doar postări, ci să vedem lucrări și efecte pentru populație", a subliniat Ilie Bolojan.
Printre priorități, premierul a enumerat dezvoltarea capacităților de stocare, despre care a spus că sunt 'vitale' pentru reducerea volatilității generate de producția eoliană și fotovoltaică, precum și dezvoltarea unei producții de energie în bandă, inclusiv prin finalizarea centralelor pe gaze aflate în construcție.
"Cu cât le terminăm mai repede, cu atât vom avea peste o mie de megawați în producție, ceea ce înseamnă aproape 20% din necesarul de energie la nivel național", a afirmat premierul.
În ceea ce privește energia nucleară, Bolojan a arătat că aceasta reprezintă în prezent aproximativ 20% din producția de energie a României, dar că dezvoltarea unor noi reactoare presupune și investiții în asigurarea apei necesare funcționării celor existente.
Premierul a vorbit și despre prosumatori, susținând că racordarea noilor instalații fotovoltaice ar trebui condiționată de instalarea unor baterii de stocare, pentru a reduce volatilitatea introdusă în sistem.
El a estimat că, în doi-trei ani, aplicarea consecventă a acestor măsuri ar putea conduce la reducerea problemelor din sistem și, implicit, la scăderea prețului energiei.
