Moțiunea de cenzură este una dintre cele mai importante pârghii prin care Parlamentul poate controla activitatea Guvernului. În România, acest mecanism a fost folosit de mai multe ori pentru a schimba executivul sau pentru a sancționa derapaje politice. Dar ce înseamnă moțiunea de cenzură, mai exact? Cum se inițiază, cum se votează și ce se întâmplă dacă este adoptată?
Ce înseamnă moțiune de cenzură
Moțiunea de cenzură este un instrument legal prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului. Conform Constituției României, aceasta se adoptă în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor, scrie cdep.ro.
Cu alte cuvinte, dacă o majoritate parlamentară consideră că Guvernul nu-și mai îndeplinește corect atribuțiile sau nu mai reprezintă voința politică a Parlamentului, poate fi declanșată o moțiune de cenzură pentru a-l demite.
Procesul de depunere și votare a unei moțiuni de cenzură
Inițierea moțiunii de cenzură necesită sprijinul a cel puțin o pătrime dintre parlamentari (deputați și senatori). După depunerea moțiunii, aceasta este comunicată Guvernului și, conform regulilor parlamentare, dezbaterea are loc la cel puțin trei zile după prezentarea oficială în ședința comună a celor două Camere.
Votul este secret, iar moțiunea este adoptată dacă este susținută de majoritatea absolută a parlamentarilor – adică 50% + 1 din totalul membrilor Parlamentului.
Dacă moțiunea este respinsă, inițiatorii nu mai pot propune o altă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, cu excepția situației în care Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege.
În ce condiții trece o moțiune de cenzură și ce urmează
O moțiune de cenzură este considerată adoptată doar dacă obține votul favorabil al majorității membrilor Parlamentului. În acel moment, Guvernul este demis automat, iar executivul în funcție trebuie să își depună mandatul.
După adoptarea moțiunii, urmează o perioadă de negocieri politice, în care Președintele României desemnează un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze un guvern și să obțină votul de încredere al Parlamentului. Dacă nu se ajunge la o majoritate, se pot organiza alegeri anticipate.
Adoptarea unei moțiuni de cenzură poate duce la blocaje politice, dar face parte din mecanismele normale de funcționare ale unei democrații parlamentare.
Cazuri celebre de moțiuni de cenzură în România
- 2009 - Guvernul Emil Boc, demis prin moțiunea ”11 împotriva României”, depusă de PNL-UDMR-PSD.
- 2012 - Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de USL (PSD și PNL).
- 2017 - PSD a demis propriul guvern condus de Sorin Grindeanu, tot prin moțiune de cenzură.
- 2019 - Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiunea ”Ca să reconstruim România...”
- 2020 - Guvernul Ludovic Orban, răsturnat prin moțiune de cenzură adoptată cu 261 voturi ”pentru”.
- 2021 – Guvernul Florin Cîțu a căzut în urma unei moțiuni susținute de PSD, USR și AUR, după destrămarea coaliției de guvernare.
Ştiri video recomandate
