Comisia Europeană a prezentat miercuri prima strategie anti-sărăcie din istoria sa, cu obiectivul de a eradica sărăcia extremă și excluziunea socială până în 2050. Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, a declarat pentru Euronews că își asumă acest obiectiv, dar a recunoscut că UE este departe de țintele intermediare: din cele 15 milioane de persoane care ar fi trebuit scoase din sărăcie până în 2030, doar 3,7 milioane au fost ajutate. În prezent, aproape 93 de milioane de europeni – unul din cinci – sunt expuși riscului de sărăcie. Strategia acoperă direcții de la sprijinirea copiilor din familii vulnerabile la combaterea fenomenului persoanelor fără adăpost, dar nu vine cu un buget dedicat și se bazează pe recomandări, nu pe legislație obligatorie. ONG-uri precum Caritas Europa au criticat tocmai acest lucru: fără instrumente cu forță juridică, obiectivele riscă să rămână declarative.
Declarația vine după ce Comisia a prezentat prima strategie anti-sărăcie din istoria sa, care vizează eradicarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale până în 2050, prin recomandări neobligatorii și ghiduri de bune practici pentru statele membre.
Cifrele care stau la baza strategiei sunt alarmante: aproximativ 92,7 milioane de persoane din cele 27 de state membre sunt în prezent expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape unul din cinci europeni.
Mînzatu a recunoscut că obiectivul este extrem de ambițios, în condițiile în care UE este departe de a-și atinge ținta pentru 2030 – scoaterea a cel puțin 15 milioane de persoane din sărăcie.
„Am reușit să ajutăm doar aproximativ 3,7 milioane de europeni”, spune ea.
Criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu riscă să adauge o povară suplimentară asupra gospodăriilor, cu un impact semnificativ asupra facturilor și costului vieții.
„Această cifră de 93 de milioane de persoane expuse riscului de sărăcie ar putea crește în câteva luni sau într-un timp foarte scurt”, a avertizat Mînzatu.
Ce conține strategia
Strategia acoperă mai multe direcții, de la sprijinirea copiilor din familii defavorizate până la extinderea locuințelor sociale și accesibile.
Printre obiectivele principale se numără consolidarea programelor europene de sprijin pentru gospodării, reinserția profesională a șomerilor și îmbunătățirea protecției persoanelor vârstnice prin pensii adecvate.
Comisia va testa, de exemplu, un „card de garanție pentru copii” în mai multe țări – un instrument digital prin care guvernele pot identifica copiii aflați în dificultate și le pot oferi servicii gratuite.
„Dacă un copil într-o situație precară are nevoie de atenție medicală, de asistență stomatologică, de exemplu, trebuie să știm asta și să facem tot ce e necesar ca el să primească acest sprijin”, a explicat Mînzatu.
Combaterea fenomenului persoanelor fără adăpost e o altă prioritate.
„Recomandăm statelor membre să prevină excluderea locativă, de exemplu prin sisteme de alertă timpurie, consiliere în privința datoriilor, ca să eviți situațiile în care oamenii sunt evacuați”, a spus Mînzatu, subliniind și nevoia de a face chiriile pe termen lung mai atractive decât cele pe termen scurt pentru proprietari.
Fără buget dedicat, fără legislație obligatorie
Strategia nu vine cu un buget dedicat pentru implementare. Comisia consideră că UE alocă deja fonduri semnificative pentru combaterea sărăciei: 50,2 miliarde de euro prin Fondul Social European Plus, destinate incluziunii sociale și deprivării materiale, și alte 100 de miliarde de euro pentru politici sociale prevăzute în următorul buget multianual.
ONG-uri precum Caritas Europa au salutat planul, dar l-au criticat pentru absența unor propuneri legislative concrete. Fără instrumente obligatorii, cele mai ambițioase obiective ale strategiei riscă să rămână fără mijloace reale de punere în practică. Rețeaua de organizații care promovează justiția socială a semnalat, de exemplu, lipsa unei propuneri de protecție a cetățenilor „mobili” – persoane excluse din sistemele de protecție socială atât în țara de origine, cât și în cea de reședință.
Și o strategie pentru persoanele cu dizabilități
Tot miercuri, Comisia a prezentat o evaluare a strategiei sale de incluziune a persoanelor cu dizabilități, care vizează aproximativ 90 de milioane de cetățeni din UE. Planul include extinderea și digitalizarea unor inițiative precum Cardul European pentru Dizabilități și Cardul European de Parcare, concepute să permită persoanelor cu dizabilități să beneficieze de aceleași drepturi în toate cele 27 de state membre.
Ştiri video recomandate
