Economistul Ionuț Dumitru, omul de încredere al lui Ilie Bolojan și consilier al premierului, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, că măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan până acum au fost necesare pentru a evita o criză economică și pentru a recâștiga încredere investitorilor. Efectele se simt deja și România se află pe drumul cel pun, a spus Dumitru. Astfel, inflația și dobânzile vor scădea în a doua parte a anului viitor.
De asemenea, un al treilea pachet de măsuri fiscale va include și măsuri de stimulare economică între care, în opinia sa, ar trebui să fie și eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și taxa pe stâlp. Totuși, Dumitru avertizează că mergem în continuare pe „gheață destul de subțire” și riscul politic rămâne încă cel mai mare pericol pentru România, mai exact trebuie să existe consens politic pentru realizarea tuturor reformelor de care are nevoie țara noastră.
Ionuț Dumitru l-a contrazis pe președintele Nicușor Dan, care a afirmat că deficitul ar fi putut fi redus și fără creșterea TVA-ului de la 19 la 21%. Economistul spune că nu exista altă opțiune.
„Trebuia să te uiți la partea de venituri, adică era necesară o creștere de taxe, probabil, și s-a ales cea mai puțin nocivă: creșterea de TVA și de accize. Ambele sunt impozite pe consum și, așa cum menționam, taxele pe consum, impozitele pe consum sunt mai degrabă cele preferate atunci când ai de făcut o ajustare. Sigur că nu e plăcută. Când trebuie să crești taxele impactul e clar negativ, dar trebuie să te gândești care este măsura cea mai puțină neplăcută pentru economie”, a spus consilierul lui Ilie Bolojan la Antena 3 CNN.
Economistul a explicat, de asemenea, că toate măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au avut efecte benefice pentru re-echilibrarea bugetului și reducerea defictului.
„Eu cred că măsurile deja implementate, dacă ne uităm pe cele două pachete care au fost aprobate, ele împreună aduc un efect bugetar de circa 3,6% din PIB 3,7% din PIB chiar pentru un an întreg. Deci ar fi, să zicem împreună, pentru 2026 avem acest impact bugetar estimat. Ele sunt necesare și sunt suficiente, probabil, pentru atingerea țintei de 6% și ceva la 100 din PIB, așa cum ne-am asumat față de Comisia Europeană în 2026, adică în momentul de față nu cred că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a putea ajusta deficitul bugetar în 2026.
Așa cum arată lucrurile în momentul de față, deși e prematur să tragi o concluzie după două-trei luni de execuție, efectele sunt în linie cu așteptările. Adică dacă ne uităm la încasările din TVA, deși au fost ceva semne în septembrie că încasările au fost ceva mai slabe decât așteptările, dar era normal cumva pentru că veneam după două luni în care oamenii au anticipat creșterea de TVA, anticipând creșterea de TVA, au făcut niște achiziții.
Dacă ne uităm în iulie-august, vânzările cu amănuntul au fost peste așteptări și încasările din TVA au fost mai bune decât așteptările, urmând să avem un recul în septembrie, iar în octombrie am avut o revenire a încasărilor din TVA, mă aștept ca și noiembrie să arată semnificativ mai bine.
Încă nu avem datele publicate de la Ministerul de Finanțe, dar probabil că efectul creșterii de TVA este în linie cu așteptările și cred că măsurile luate își fac efectele și cred că avem deja o ajustare de costuri destul semnificativă pe pe buget anul acesta iar și pe partea de cheltuieli dacă ne uităm deja, începând cu luna septembrie și probabil că și în octombrie trebuie continuă această tendință, factura de cheltuieli sociale se ajustează.
Dacă ne uităm la salarii, spre exemplu, ele scad ca sumă totală față de lunile anterioare”, a spus Dumitru.
Dumitru: „Toate partidele și-au pus apropiații în diverse funcții”
Ionuț Dumitru a explicat că este dificil ca cele patru partide din Coaliție să ajungă la un consens atunci când vine vorba despre reducerea cheltuielor sau reformele structurale de care are nevoie, deoarece există diverse interese de toate părțile. Totuși, el a avertizat că criza bugetară cu care se confruntă România este prea puternică pentru a putea fi „rezolvată peste noapte”.
„Da, dacă ne uităm la pachetele deja aprobate, vă spuneam că impactul bugetar e undeva la 3,7% din PIB. Din acest pachet, măsurile pe venituri pe partea de taxe sunt cam 2,2% din PIB și cam 1,5% din PIB pe partea de cheltuieli. Deci ai un pachet care într-adevăr preponderent e pe partea de venituri, dar ai și o componentă de cheltuieli destul de importantă. Gândiți-vă că numai înghețarea salariilor și pensiilor aduce un impact bugetar mai mult decât semnificativ ca procent din PIB. Deci dacă reușești să le ții pe loc un an și se intenționează chiar și în 2026 să fie înghețate.
Sigur că avem zona asta, unde e transpartinică povestea, adică nu e vorba doar de un partid, că toate partidele și-au pus, să zicem, apropiații în diverse funcții, în consilii de administrație, în companii de stat și vedem că acolo e o dezbatere politică foarte intensă pe care nu se găsește consens. Adică, în momentul în care ajungi în zona asta în care sunt afectate interesele politice, e imposibil de ajuns la un consens într-o Coaliție în care ai patru partide, toate au interesele lor.
Însă să nu ne imaginăm că vine cineva, oricare ar fi acea persoană, și rezolvă toate lucrurile astea peste noapte, pentru că nu se poate. Ești dependent de patru partide în Coaliție, o Coaliție destul de complicată, în care interesele sunt diverse și trebuie să armonizezi, pentru că până la urmă nu poți să iei de unul singur niște măsuri”, a spus economistul.
Consilierul economic i-a îndemnat pe cetățeni să pună presiune pe parlamentari să susțină reformele propuse de Guvern.
„Sunt lucruri care s-au acumulat în ani, aș pune, chiar în decenii. Nu pot să le rezolvi peste noapte. În niciun caz nu pot să facă lucrul ăsta un singur om. Cred că ceea ce putem face cu toții este să punem presiune pe toate partidele politice, pe deputatul, pe senatorul pe care ne reprezintă, să meargă în direcția să se susțină această reforme, pentru că dacă nu le facem acum, când suntem cu cuțitul la os, când ai deficitul bugetar atât de sus și este absolut necesar să faci niște ajustări, nici nu le vom mai face prea curând. Deci, avem o oportunitate acum care nu trebuie ratată, pentru că am mai avut simulări de reforme în anii anteriori”, a explicat el.
Totuși, atrage atenția Dumitru, câteva schimbări s-au făcut în ultimele șase luni. „Eu cred că niște lucruri s-au făcut dacă ne uităm la partea de sporuri, care era o nebunie și știm tot felul de sporuri. (...) Acum au mai fost niște instituții care teoretic ar trebui să se reformeze. S-a început cu ANCOM, ASF, ANRE. Acum o să vedem cum progresează zona asta de companii de stat care iarăși e foarte sensibilă.”
De ce nu cresc pensiile în 2026
Ionuț Dumitru a explicat că pensiile rămân înghețate în 2026 pentru că nu s-a respectat legea și au fost crescute cu 40% din motive electorale anul precedent.
„Apropo de presiunea socială, ca să ne dăm seama de unde vine problema bugetară păi, 40% creștere de pensii înseamnă circa 3% din PIB impact bugetar. Adică doar o singură măsură a adus un impact bugetar de 3% din PIB.
Sigur că toată lumea își dorește o creștere a salariilor, a pensiilor, toată lumea ar vrea să aibă dublate salariile, pensiile, de mâine. Dar știm foarte bine că nu se poate lucrul ăsta peste noapte. Adică, eu cred că mai sănătos ar fi să ai o lege a pensiilor care indexează pensiile an de an așa cum o face legea sau cum avem o lege cu inflație plus jumătate din creșterea salariului în termeni reali și să lași legea aia să funcționeze. Nu știu de ce, intervenind discreționar, întotdeauna politicul se implică în subiectul acesta. Lăsați legea să funcționeze.
Anul trecut ai dat o creștere mult mai mare decât o cerea legea și am creat o problemă bugetară foarte serioasă. (...)După ce ai crescut anul trecut cu 40% nu ai de unde să mai dai încă o indexare anul acesta, pentru că deja deficitul bugetar a explodat”, a spus economistul.
Dumitru: Nu mai sunt necesare creșteri de taxe
Consilierul premierului este de părere că nu mai sunt necesare creșteri de taxe și impozite în 2026. Măsurile luate până acum sunt suficiente, tot ce trebuie făcut în continuare este ca politicienii să își asume reformele structurale necesare și ANAF trebuie presat să colecteze mai bine banii la buget.
„Cred că în ceea ce privește creșterile de taxe, ceea ce trebuia făcut s-a făcut și cred că trebuie să luăm o pauză, cel puțin. Cred că nu mai sunt necesare creșteri de taxe și impozite în momentul de față nici pentru anii următori. Deci, dacă ne uităm la măsurile care s-au adoptat cred că ele sunt suficiente pe partea de venituri.
Va trebui ca în anii următori să facem progrese foarte mari și aici e o presiune foarte mare pe ANAF să îmbunătățim colectarea.
Eu cred că nu mai sunt necesare creșteri de taxe. Ce se va face, n-aș putea să vă spun. Eu vă spun că nu cred că mai e necesar să mai creștem taxele și impozitele.
Cred că trebuie însă să lucrăm foarte mult, atât pe partea de colectare, dar și pe partea de cheltuieli. Cred că pe partea de cheltuieli avem o problemă foarte mare de eficiență a cheltuirii banilor publici”, a explicat Dumitru.
Vor urma și măsuri de stimulare a economiei, a spus consilierul premierului, care a atras totuși atenția că economia României nu a încetinit substanțial. Ionuț Dumitru a spus că, în opinia sa, pentru a stimula investițiile în țara noastră sunt necesare două măsuri: eliminarea INCA și a taxei pe stâlp.
„Dacă ne uităm pe creșterea economică, suntem cam pe unde eram și anul trecut. Adică cu toate măsurile care s-au implementat avem o creștere economică similară cu anul trecut. Mergem însă pe o gheață destul de subțire, adică va trebui să gestionăm foarte atent lucrurile pentru a menține această creștere economică și a reaccelera un pic în anii următori.
Cred că e posibil acest lucru dacă reușim să refacem un pic încrederea, eu cred că trebuie să dăm un mesaj realist: ajustările principale s-au făcut, mai trebuie să lucrăm foarte mult pe partea de cheltuieli și de colectare, dar de-acum înainte avem nevoie de încredere, de efacere a sentimentului investțional.
(...)Singurele lucruri puternice pe care le poți face pentru a susține activitate economică este să iei toți banii europeni. Este cel mai puternic instrument, să zicem de stimulare economică, să iei tot ce mai rămâne în PNRR, plus să accelerezi absorbția fondurilor europene în programul multianual 2021-2027 și în același timp să lucrezi la partea de birocratizare, adică să ușurezi, să zicem, viața mediului de afaceri și a contribuabililor în general.
Și în același timp cred că trebuie să lucrăm și pe partea de eliminare a obstacolelor în calea creșterii economice și sunt două importante din perspectiva mea pe partea de taxe și impozite. Unul este inca impozitul minim pe cifra de afaceri care trebuie eliminat. Este anormal ca business-uri care au marje mici din motive obiective să plătească impozit chiar mai mare decât marjele pe care le fac sau să împartă cea mai mare parte a profitului să o dea statului sub formă de taxe și impozite. Dacă ești un antreprenor în zona de nu știu distribuție și ai o marjă de unu și ceva la 100, din care 1% trebuie să-i dai statului, e deja descurajant și nu mai ai niciun apetit să mai investești. Ca să eliminăm această, să zicem, această opreliște în calea investițiilor trebuie scos INCA, trebuie scoasă taxa pe construcțiile speciale, care de asemenea este antieconomică”, a spus Dumitru.
Tot anul viitor, Guvernul trebuie să decidă dacă taie 10% din salariile din administrația publică sau sunt dați afară aproximativ 13.000 de bugetare.
„Sincer să vă spun, nu știu. Vedem că nu e o decizie în Coaliție pe subiectul acesta. Încă se discută, n-am participat la discuțiile acestea, așa că n-aș putea să vă dau detalii.
Cred că mai potrivită era abordarea în care aveai o abordare standard, adică să normezi cumva numărul de personal pentru diverse autorități locale, bazat pe niște factori obiectivi, de genul numărul populației, spre exemplu, pe care o gestionezi, decât să lași la latitudinea primăriilor să facă toți o reducere de 10% ceea ce nu-i normal.
Sunt primării care au gestionat banii mai mai bine decât au făcut-o alții și de ce ar trebui să sufere toată lumea la fel? Adică ar trebui să ai cumva o abordare standardizată în care să ajungi la o fundamentare, să zicem, a schemei de personal pe care ar trebui să o aibă autoritate locală, pe niște principii raționale și care țin de niște fundamente economice”, a spus Dumitru.
Dumitru: Inflația va scădea în 2026
Consilierul premierului a opinat că inflația va scădea în 2026 și spre finalul anului viitor va ajunge la 4%, ceea ce va încuraja și Banca Națională să scadă dobânzile.
„Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor.
Adică inflația ar trebui să scadă semnificativ pe în a doua parte a anului viitor. (...) Va scădea dobânda în momentul în care devine foarte clar că inflația scade semnificativ și noi ne așteptăm să se întâmple lucrul ăsta pe la jumătatea anului viitor, că pe la jumătatea anului viitor, poate trimestrul doi anului viitor să avem o atitudine mai relaxată a BNR în privința inflației, odată ce inflația are începe să scadă semnificativ și să avem primele măsuri de relaxare a politicii monetare.
Avem dobânzi mari, pentru că avem o inflație mare. Asta este realitatea. Avem o inflație mare pe de o parte din creșterile de TVA, accize, dar și din creșterea prețului la energie.
Să nu uităm că în luna iulie, când s-a liberalizat prețul la energie, a fost o creștere de 62% la prețul la energia electrică în indicele prețurilor de consum, impactul este uriaș. Impactul este, dacă nu mă înșel, undeva aproape de 2%. Adică numai din creșterea prețului la energie din acest 10% ai aproape 2% impact, două puncte procentuale din toate scumpirile”, a spus acesta.
Dumitru a atras atenția că în prezent decontăm nota de plată pentru dezmățul bugetar de anul trecut.
„Anul trecut pensiile au crescut pe medie cu 40% în două etape, salariile în sectorul public au crescut cu 20% în 2024, salariile în mediu privat au crescut și ele cu peste 10% anul trecut și avem deja 3,4,5 ani în care salariile au crescut cu două cifre în economie. Sigur că acuma e neplăcut când vezi o creștere a inflației de la 10%. Dar este cumva nota de plată pentru măsurile iraționale pe care le-am luat în ultimii ani de creștere a deficitelor.
Adică noi am avut în ultimii ani un trai, că ne place, că nu ne place, un trai peste posibilitățile noastre. Adică noi ne-am îndatorat pentru că am creat datorie publică pentru a putea trăi mai bine, pentru că acele creșteri de venituri au fost posibile pe îndatorare”, a mai spus el.
Care este cel mai mare pericol pentru România în 2026?
Ionuț Dumitru a avertizat că cel mai mare risc pentru România în 2026 este ca politicienii să renunțe la angajamentele pe care și le-au asumat anul acesta.
„Din punctul meu de vedere, riscul cel mai mare rămâne riscul politic, adică noi avem un proces de consolidare fiscală care trebuie făcut pe mai mulți ani de zile și trebuie să ai un angajament credibil și să arătăm seriozitate din partea factorului politic”
Nu avem nevoie de pași înapoi. Dacă avem o criză politică în care angajamentul pentru pentru aceste reforme necesare scade sigur că vom fi penalizați și de piețele financiare de care depindem în continuare”, a spus consilierul.
Ştiri video recomandate
