Antena 3 CNN › Politică › De ce sunt două tururi la alegerile prezidențiale. În ce condiții poate un candidat câștiga dintr-un tur

De ce sunt două tururi la alegerile prezidențiale. În ce condiții poate un candidat câștiga dintr-un tur

Andra Oancea

3 minute de citit Publicat la 07:00 08 Mai 2025 Modificat la 07:19 08 Mai 2025

De ce sunt două tururi la alegerile prezidențiale. În ce condiții poate un candidat câștiga dintr-un tur

Regulile după care se organizează alegerea președintelui României sunt încrise în Legea Fundamentală a țării. Astfel, în Constituția României, scrisă în 1991 și revizuită în 2003, scrie că președintele României e declarat ales candidatul care întrunește în primul tur de scrutin „majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale”. Este singura modalitate prin care cineva poate deveni șef de stat într-un singur tur. Dacă niciunul din candidați nu întrunesc această majoritate, se organizează cel de-al doilea tur de scrutin. Este și situația alegerilor din mai 2025. În urma primului tur de scrutin, niciun candidat nu a întrunit majoritatea de voturi, iar candidații clasați pe primele două locuri, Nicușor Dan și George Simion, se vor confrunta în al doilea tur de scrutin.

Constituția României a fost adoptată printr-un referendum național la data de 8 decembrie 1991. Anterior acestui moment, în România au fost patru decenii de comunism în care alegerile au fost un simulacru. Constituția țării noastre a fost revizuită în 2003 a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003. Iată, așadar, ce spune Legea Fundamentală despre alegerea președintelui.

De ce sunt două tururi de alegeri prezidențiale

Constituția României încă din 1991 prevede votul uninominal majoritar cu două tururi. Acesta este un sistem de vot majoritar uninominal care implică alegerea în două tururi a unui candidat.

Așadar, dacă în primul tur un candidat nu obține majoritatea absolută, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată de la Revoluție, dimpotrivă au fost situații în care un candidat a dominat primul tur ca să piardă alegerile în al doilea, sunt aleși primii doi candidați care urmează să meargă mai departe în cel de-al doilea tur. În acesta, candidatul cu cele mai multe voturi câștigă.

De regulă, cel de-al doilea tur de scrutin reprezintă un „duel” între candidații rămași, în campania electorală dintre cele două tururi încheindu-se adeseori noi alianțe.

În ce condiții poate un candidat câștiga dintr-un tur

Prevederile constituționale privind alegerea președintelui încep de la articolul 81 al Constituției. Astfel, acest articol spune că singura condiție în care un candidat poate câștiga alegerile prezidențiale dintr-un singur tur este dacă întrunește „majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale”

Articolul 81 – Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Ce urmează după turul doi al alegerilor prezidențiale

Tot Constituția ne spune și ce urmează după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Articolul 82 - Validarea mandatului și depunerea jurământului

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Cât durează mandatul președintelui României

Mandatul noului președinte ales este de cinci ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Acesta se exercită până la depunerea jurământului de președintele nou ales, motivul invocat și de Klaus Iohannis pentru a mai rămâne în funcție după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

Articolul 83 - Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din mai 2025 va avea loc la data de 18 ani, iar pe buletinele de vot vor apărea numele lui George Simion, cel care a obținut 40% din voturile din primul tur, și Nicușor Dan, care a obținut aproape 21% din voturile exprimate. Candidații au avut miercuri prima confruntare electorală.

Ştiri video recomandate

×