„Vineri, 26 februarie 2021, am înregistrat pentru duminică, 28 februarie 2021, ora 20-21, la Aleph News un interviu cu Sorin Cîmpeanu. Un interviu mai aparte. Pe lîngă previzibilele întrebări despre cum a trecut şcoala românească prin Pandemie şi despre cît şi cum se va dezvolta învăţămîntul online în urma experienţei care a fost Starea de urgenţă, l-am interogat pe Sorin Cîmpeanu şi despre profesia sa de bază cea de inginer în îmbunătăţiri funciare, despre cum s-a decis să intre în politică la invitaţia lui Victor Ponta, despre cum se alcătuiesc ordinele comune ale ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, despre desfăşurarea şcolii în variantă fizică după 8 februarie 2021.
Înainte de a începe înregistrarea, Tatiana Kristal, de la redacţia Ştiri a postului, l-a întrebat pe Sorin Cîmpeanu, pentru a-i difuza ulterior opinia dacă elevii au sau nu interzis să dea mărţişoare profesoarelor şi colegelor de 1 martie. Întrebarea nu ţinea de tradiţia mărţişoarelor la români, gata să fie aplicată peste cîteva zile, ci de relaţiile din Coaliţia de Guvernare. Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, se pronunţase public împotriva mărţişoarelor şi florilor. Sorin Cîmpeanu a reafirmat poziţia sa că mărţişoarele şi florile nu sînt interzise de 1 martie.
Istoria lumii moderne cunoaşte războaie fără vărsare de sînge, petrecute doar în plan economic sau politic. Unele au rămas în memoria lumii prin nota lor de comic involuntar. România are toate şansele de a intra şi ea în istoria războaielor hazlii prin ceea ce s-ar numi Războiul mărţişoarelor. Ministrul PNL, Sorin Cîmpeanu dă liber la dăruirea de mărţişoare. Ministrul USRPLUS al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, se opune gestului devenit de mult şi romantic.
Acest nou război n-a surprins pe nimeni. Din 23 decembrie 2021, de cînd a fost investit Guvernul Florin Cîţu, Coaliţia de Guvernare e într-o permanentă ceartă publică gen Vodă da, Hâncu, ba.
Românii, care au experienţa certurilor din căsnicie, de cele mai multe ori fără a duce la divorţ, îşi vor aminti că nu de puţine ori după ceartă vine un spor de iubire.
Să se întîmple aşa şi în Coaliţie?
Răspunsul e nu.
Ca şi într-o căsnicie deja stricată, partenerii şi-au făcut deja o viaţă proprie. Ca în orice viaţă proprie, cînd partenerii sînt practic despărţiţi, deşi actele îi arată încă împreună, fiecare are o viaţă amoroasă proprie. Această realitate se găseşte în Parlament.
Recent, în Camera Deputaţilor s-a discutat şi s-a votat subvenţionarea Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Deşi USRPLUS a votat împotrivă, proiectul a trecut. Cum s-a întîmplat asta? PNL şi UDMR, membre ale Coaliţiei de guvernare, au apelat pentru a trece proiectul la PSD şi la AUR. Pentru acest proiect s-a format astfel în Parlament o nouă majoritate: PNL, UDMR, PSD, AUR.
N-a fost o premieră.
Legea de eliminare a pensiilor speciale a trecut prin Parlament deşi un partid al majorităţii guvernamentale s-a opus. Cum s-a întîmplat asta? PNL şi USRPLUS au apelat la PSD pentru ca legea să treacă. PSD a pus condiţie pentru vot luarea în discuţie a proiectului său şi nu al PNL. OK - au zis cele două partide. Sîntem de acord cu asta. Numai să votaţi alături de noi.
S-a creat astfel o nouă majoritate. Majoritate punctuală, desigur, alcătuită din PNL, USRPLUS şi PSD. Dincolo de faptul că PSD era pînă nu demult „Ciuma Roşie”, un partid nefrecventabil, un partid împotriva căruia scrîşnea cotidian preşedintele Klaus Iohannis, şeful de facto al Coaliţiei, gestul de a lăsa pe dinafară UDMR şi a apela la PSD este o primă gravă încălcare a unei legi a coaliţiei. A urmat o a doua încălcare. Subvenţionarea Schitului Prodromu a trecut prin Parlament graţie majorităţii punctuale PNL, UDMR, PSD, AUR.
Un proiect de lege în Parlament trebuie aprobat înainte de a intra la vot de cei trei parteneri de coaliţie. Dacă unul se opune se încearcă mai întîi să fie convins. Dacă nu poate fi convins atunci se renunţă la proiect. Nu de alta, dar Coaliţia are un are un program comun şi mai ales că, vorba românului, şi la bine şi la rău partidele din coaliţie sînt împreună. În cadrul discuţiilor dintre cele trei partide UDMR s-a opus. Ce-ar fi trebuit să se întîmple în cazul unui Guvern de Coaliţie? Anume celelalte două partide să încerce să convingă UDMR. Dacă UDMR rămînea pînă la capăt, cum s-a întîmplat, în decizia sa, atunci se renunţa la Proiectul de lege, cum trebuie să se renunţe la orice altă decizie care vizează întreaga Coaliţie.
Ceea ce s-a întîmplat la Legea pensiilor speciale a arătat că de fapt nu avem o coaliţie în adevăratul sens al cuvîntului. Acum la subvenţionarea Prodromu lucrurile s-au repetat. Normal era ca USRPLUS să fie consultat. Dacă se opunea acestui proiect ceilalţi doi parteneri nu-şi puteau permite să se alieze cu PSD în parlament. Faptul că această subvenţie a trecut însă cu votul PSD împotriva USRPLUS, aşa cum legea pensiilor speciale a trecut prin parlament cu votul PSD împotriva UDMR, ne confirmă, mai mult decît orice alt fapt, că coaliţia de guvernare practic nu funcţionează.
Sau mai precis că partidele care alcătuiesc căsnicia numită Guvern sînt împreună doar pe hîrtie. În realitate, vorba de pe maidan, fiecare e cu aia a mă-sii”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său, cristoiublog.ro.
