Au scăpat de spectrul impunerii unei taxe de câteva sute de mii de euro pentru depunerea propriei candidaturi la Cotroceni. Mai au însă de trecut pragul celor 200.000 de semnături de susţinere pentru a intra oficial în cursa prezidenţialelor. Unii fac pe optimiştii, bazându-se pe aportul unor formaţijni politice de buzunar, alţii nu se arată deloc, aşteptând momentul potrivit pentru lansare, cazul Oprescu. În fine, unii încearcă să obţină vizibilitate optând pentru gesturi care de care mai exotice. Ei sunt candidaţii independenţi, pigmeii prezidenţialelor, care cu excepţia primarul Capitalei, nu vor reprezenta decât o prezenţă insolită, dar efemeră în timpul campaniei electorale pentru Cotroceni.
Afganistanul a reuşit în vara acestui an performanţa de a avea nu mai puţin de 41 de candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială. România nu poate egala acest record, dar poate să se laude cu cel puţin o duzină de persoane care intenţionează să intre în cursa pentru Cotroceni. Dacă în prima garnitură sunt aşteptaţi să-şi lanseze oficial candidatura Mircea Geoana, Traian Băsescu, Crin Antonescu, Kelemen Hunor, Corneliu Vadim Tudor şi...Sorin Oprescu, în al doilea eşalon se înghesuie pentru ceva vizibilitate o serie de necunoscuţi, dar şi câteva personaje cunoscute mai mult pentru comportamentul lor insolit, decât prin anumite realizări politice.
Specialistul în insolvenţă
Cel mai recent personaj dispus să-şi cheltuiască banii pentru o imagine şi o faimă efemeră este Gheorghe Piperea, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept Bucureşti şi specialist în insolvenţă. De altfel, el este şi partener coordonator la o casă de avocatură specializata în falimente.
Cu o cifră de afaceri de câteva milioane de lei din firma sa de avocatură, fost liberal, tânarul profesor universitar Gheorghe Piperea (39 de ani) susţine ca intenţia sa vizează mai mult tragerea unui semnal de alarmă decât câştigarea alegerilor din acest an.
Din această toamnă, el încearcă să-şi popularizeze Programul Piperea ? ?Eu vreau să fiu preşedinte?, pe care-l consideră ?o excepţională declaraţie de independenţă, un mesaj-manifest către toţi cei care intenţionează să candideze la cea mai înaltă funcţie în stat? şi o critică a non-valorilor promovate de partidele politicii româneşti, inclusiv prin tânăra geneeraţie de politicieni.
Potârcă ar da palatul cu turnuleţe pe cel din dealul Cotrocenilor
În numele rromilor vrea să vorbească din scaunul prezidenţial de la Cotroceni, omul de afaceri Ninel Constantin Potârcă, preşedinte al Patronatului Oamenilor de Afaceri Rromi din România. Cu vise de preşedinte, acesta reclamă manipularea din ultimii 20 de ani a comunităţii rome de către politicieni în speranţa coagulării voturilor consânjenilor săi în jurul candidaturii sale.
Până atunci, Ninel Potârcă se poate mândri, că împreună cu cei doi fraţi ai lui, Gheorghe şi Sică, are câteva afaceri răspândite prin toată ţara, una constând în creşterea a 250 de bovine în apropierea Bucureştiului. În palatul său cu turnuleţe de la Târgu Jiu, unde locuieşte, fidel legii ţigăneşti, Potârcă pare a avea o preferinţă pentru numărul cinci: are tot atâtea menajere, cât copii i-a dat D-zeu. Fetele, căsătorite de mici după legea nescrisă a acestei comunităţi, l-au blagoslovit bunic cu cinci nepoţi.
Matematica electorală a afaceristului Potârcă este simplă: dacă la urne se prezintă 7 milioane de votanţi, ca la europarlamentare, comunitatea romă este reprezentantă de peste un milion şi jumătate de persoane, adică 20%, ceea ce înseamnă că turul doi îi este asigurat.
Candidatul antisistem, nostalgic al perioadei de dinaintea Marii Schisme
Karatist şi naţionalist, Marian Bătăiosu şi-a anuntat candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009 pe 30 mai, de ziua bloggerilor bucureşteni. Marian Bataiosu se caracterizează drept singurul candidat antisistem şi îşi propune să schimbe România, la 20 de ani după Revoluţie. Bătăiosu i-a avertizat deja pe duşmanii României că dacă vor îndrazni să calce pământul sfânt al ţării îi va zdrobi cum zdobeşte elefantul muşuroiul de furnici.
Bătăiosu are şi un program electoral, la fel de ?ambiţios? precum îi este numele, traversând prin problemele unui mileniu de istorie: ieşirea din Uniunea Europeana şi NATO şi declararea neutralităţii Romaniei; elaborarea şi adoptarea unei Constituţii Creştine; organizarea celui de-al optulea Sinod Ecumenic care să vizeze unitatea Creştinismului dinaintea Marii Schisme; obţinerea independenţei energetice, plus dezbatere publică despre continuarea lucrărilor la Canalul Dunare-Bucuresti.
Talpeş, migratorul politic, rămas fără ?coledzi?
Ioan Talpeş, fostul director SIE îşi pregăteşte şi el candidatura ca independent pentru scaunul prezidenţial deţinut de Traian Băsescu. Cunoscut mai mult ca un fost colaborator al ambelor partide de guvernământ, prin care de altfel s-a şi perindat în trecut, noul candidatul prezidenţial susţine că mizează pe sprjinul unor partide politice şi fundaţii pentru a strânge semnăturile necesare pentru a intra în cursa electorală ca independent, dar şi pentru susţinerea propriei sale campanii electorale. Fostul consilier prezidenţial susţine că ar dori să vină în întâmpinarea necesităţii unui preşedinte care să nu fie dependent de un partid politic şi să se erijeze într-un adevărat mediator între puterile din stat.
Cu toate acestea, traseul său politic este legat atât de PSD, cât şi de PDL. Înainte sa-şi înfiinţeze propriul său partid de buzunar, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe a trecut prin PSD şi apoi a migrat spre PDL. Iniţial şi-a legat destinul politic de cel al fostului preşedinte, Ion Iliescu. Acestuia i-a datorat postul de consilier prezidenţial pe probleme de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională ? perioada 1990-1992, funcţia de director al SIE, în perioada 1992-1997, fiind apoi recompensat timp de un an ca ambasador al României la Sofia.
A revenit pe scena politică în 2004 când a fost ales pe listele PSD ca senator în legislativul României. Un an mai târziu, şi-a dat demisia din formaţiunea căreia îi datora tot ce realizase în politică şi pentru o scurtă perioadă a exersat postura de independent, înfiinţându-şi propriul partid de buzunar: Uniunea Populară Social Creştină. Este regăsit pe listele PDL în încercarea de a prinde un mandat de senator de Bucureşti. Experimentul uninominal din toamna lui 2008 l-a lăsat însă pe Talpeş fără ?coledzi?.
Un nou circ Becali-Vadim?
Europarlamentarul Gigi Becali ar da scaunul de la Bruxelles pentru Cotroceni. În ultima vreme tot susţine că va candida la preşedinţie, mai ales că ar fi obţinut până şi acordul familiei, în special al mamei sale. "Nu sunt încă sută la sută sigur că voi candida, dar strâng semnăturile. Postul de europarlamentar îl voi menţine şi voi candida la Preşedinţia României", a declarat Becali.
Becali a mai spus că ideea de a candida i-a venit după ce a văzut sondajele de opinie. "Deşi am spus tot timpul că nu candidez la funcţia de preşedinte, în sondajele de opinie eu am văzut că oamenii mă vor. Pentru mine şi pentru familia mea, un procent de 12-15 la sută, dacă ar fi în viitoarele alegeri prezidenţiale, este o performanţă care rămâne în istoria familiei mele", a afirmat Becali.
Patronul din Pipera nu are reţineri să candideze nici împotriva colegului său cu care a intrat la braţ în PE, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. Becali nu crede că ?tribunul? are vreo şansă să ajungă în turul doi, aşa că nu vede de ce ar fi privat de dreptul său democratic de a depune o astfel de candidatură.
Alternativa hippie, roşiile şi cenzura
Remus Cernea este ong-ist şi reprezentantul firavului partid al ?Verzilor? din România. Cu alură hippiotă, respectivul candidat nu s-a remarcat decât prin invitarea bucureştenilor la un concurs de aruncare cu roşii în portretele unor candidaţi prezidenţiali şi arderea propriului portret pe carton ca semn de potest pentru ?cenzura? la care candidatura sa ar fi supusă de către masmedia.
Mai este preşedintele Asociaţiei Umaniste Române şi a fost implicat în trecut în campania privind salvarea Parcului Carol, opunându-se construirii Catedralei Neamului.
Susţine că se vrea o alterntivă la actualii politicieni, care în ultimii 20 de ani au avut "o prestaţie politică infantilă"- În acest scop, el şi Partidul Verde se adresează "rationalităţii şi conştiinţei oamenilor".
Un brăilean, ofertă pentru absenteişti
Se consideră "Un om dintre oameni, pentru oameni", are 45 de ani, cătorit, tatăl a trei copii, e om de afaceri brăilean, dar derulează afaceri cu deşeuri la nivel naţional, şi, deocamdată, şi-a anunţat numai pe internet intenţia de a candida pentru Cotroceni.
Şi-a construit un site prin care cere sprijinul românilor pentru strângerea a 200.000 de semnături de care are nevoie pentru a se putea înscrie în cursă: "www.presedinteindependent.ro".
Se prezintă ca un om care iubeşte "adevărul, corectitudinea, oamenii, viaţa de familie", apreciază "generozitatea, moralitatea, puterea de a recunoaşte propriile greşeli" şi respectă "memoria eroilor români, elitele, valorile autentice". Susţine că a luat hotărârea de a se înscrie în cursa pentru preşedinţie în momentul în care şi-a pus întrebarea "Eu cu cine votez?" şi a constatat că oferta partidelor politice este incompletă, în vreme ce ?România anului 2009, înainte de criza economică, este sfâşiată de efectele unei crize tipice româneşti - criza sistemului politic şi de autoritate a statului?.
Procentul electoral pe care mizează este de 70% din numărul celor care nu vin de regulă la vot, pentru a oferi liniştea şi stabilitatea politică dorită ca preşedinte independent, ajutat de un guvern tehnocrat.
Luceafărul Huilei, în rolul lui Robin Hood
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a intrat într-un con de umbră după ce în
iulie a.c. anunţa că va candida la preşedinţie, sub umbrela unui Partid al Muncitorilor pe care urma să-l constituie sub sigla spiralei dacice, ?semnul cel mai stabil, al continuităţii poporului român? şi cu sloganul haiducului Pintea ?Libertatea este mai presus decât viaţa?.
Cum banii din pensie nu-i ajung pentru susţinerea unei campanii electorale în toate regula, fostul Luceafăr al Huilei ameninţa cu mersul din uşa în uşa românilor şi cu ?legarea? foştilor predecesori de la Cotroceni ca primă măsură după ce s-ar vedea instalat de electorat ca ?primul preşedinte rocker?.
Spre Cotroceni, în ritm de manele
Fostul parlamentar rejectat de PRM, Nati Meir nu mai ştie nici el ce ar trebui să mai facă pentru a ţine paginile tabloidelor. Şi-a lansat candidatura independentă la prezidenţiale în ritm de manele şi cu bani lipiţi pe fruntea dansatoarelor, a angajat-o pe Monica Columbeanu ca purtător de cuvânt şi se bate mai nou cu... Potârcă pentru voturile comunităţii rome.
În acest scop, a bătut palma cu manelistul Adi Minune care i-a compus prompt un imn de campanie pe ritmurile genului: "Nati Meir şi Adrian vin să vă distreze, că ei vor sa candideze". Dacă la imnul naţional a făcut recent dovada că nu se pricepe, Meir are de gând să încânte ochiul curioşilor cu dansul din buric pe ritmurile manelestice care vor însoţi turneul său electoral prin ţară.
Turneul cuprinde între opt şi zece oraşe din ţară, Nati Meir urmând a fi însoţit de un adevărat alai de cântăreţi de manele. Cum vocea nu-l ajută în ale cântecului taine, el va arunca cu banii într-un videoclip dedicat imnului pe care îl va turna alături de Adrian Minune.
Marius Vulpe, Antena3.ro
UPDATE. În urma publicării acestui material, Gheorghe Piperea a trimis următorul drept la replică:
Eu nu fac acest gest pentru o faima efemera.
Sunt acum, fara ajutorul acestei candidaturi, cunoscut, si nu incerc sa ma folosesc de o platforma pentru a deveni mai notoriu ca avocat si ca professor. Platforma mea este un mesaj, e un program pe care il poate utiliza oricine daca e mai bun ca mine. Mesajul ei este ca se poate renunta la vedetele noastre de carton din clasa politica actuala in favoarea unor personaje decente si serioase.
Ziaristii, mai ales cei de la trustul Intact, se plang de clasa politica actuala, in frunte cu ?dusmanul? Basescu, ca este rea si ca ar trebui inlocuita, dar cand cineva, realmente serios si independent, vine si spune ca se poate si arata si CUM se poate, este imediat ironizat.
Din acest cerc vicios nu se poate iesi cu aceste ironii caznite.
Al dumneavoastra,
Prof. Dr. Univ. Gheorghe Piperea.
