Doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator și fostul ambasador interimar american la UE au scris un editorial în Jerusalem Post în care cer Statelor Unite să îi retragă viza președintelui AUR, George Simion. „Există momente când politica externă este mai mult decât diplomație, este o chestiune de responsabilitate morală”, au scris cei patru americani. Apropierea lui George Simion de fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, este considerată deosebit de îngrijorătoare. Foștii oficiali americani atrag atenția și asupra acuzațiilor că face jocurile Rusiei, dar și afinitatea acestuia pentru lideri legionari.
„Statele Unite ar trebui să reanalizeze cu atenție dacă istoricul lui George Simion și acțiunile partidului pe care îl conduce sunt compatibile cu valorile pe care America încearcă să le apere și dacă acesta ar trebui să beneficieze de privilegiul de a primi o viză pentru SUA”, au scris aceștia în editorialul citat.
Într-un demers diplomatic atipic, foștii ambasadori ai SUA în România Adrian Zuckerman (republican) și Mark Gitenstein (democrat), fostul guvernator al statului Virginia, James S. Gilmore (republican), fostul ambasador interimar al SUA la UE, Ronald Gidwitz (republican), alături de jurnalistul român Sabin Gherman, au semnat un editorial în publicația Jerusalem Post în care au cerut revizuirea dosarului de viză al lui George Simion.
„De ce George Simion, liderul partidului AUR, continuă să se bucure de privilegiul de a deține o viză în SUA în ciuda unei cariere politice care a îngrijorat istoricii, organizațiile evreiești și observatorii democrați? Aceasta nu este o întrebare despre drepturi. Întrebarea este dacă SUA ar trebui să extindă privilegiul vizei unor indivizi al căror comportament, retorică și asociații politice par să fie fundamental incompatibile cu valorile americane”, au scris ei.
George Simion, acuzat că face jocurile Rusiei
Aceștia au scris că deși George Simion „a luat măsuri agresive pentru a se prezenta drept pro-american și aliniat mișcării MAGA”, totuși „multe dintre pozițiile adoptate sugerează opusul”.
„Retorica sa a reflectat frecvent narative favorabile Kremlinului. A evitat în mod repetat să condamne cu vehemență agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și crimele dovedite ale Rusiei împotriva civililor, inclusiv transferul forțat al copiilor ucrainei. În martie 2026, AUR s-a opus desfășurării temporare de capabilități americane în România, inclusiv a unor aeronave pentru realimentare în aer care sprijineau operațiunile americane într-o perioadă de tensiuni regionale accentuate.
Simion s-a opus, de asemenea, unor măsuri care ar fi permis autorităților române să intercepteze drone rusești care încălcau spațiul aerian al României.
Între timp, Simion continuă să aibă interdicție de a intra atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina. Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a susținut public că Simion servește intereselor Rusiei.
Aceste fapte ridică o întrebare simplă: ce anume este pro-american în opoziția față de desfășurarea trupelor și mijloacelor militare americane, în împotrivirea față de măsurile adoptate ca răspuns la incursiunile rusești și în promovarea repetată a unor poziții care se aliniază intereselor Kremlinului?”, scrie în editorialul citat.
Aceștia au scris că o strategie similară a fost adoptată și de Călin Georgescu, care a încercat să se prezinte drept un aliat al președintelui Donald Trump și vicepreședintelui JD Vance, dar declarațiile lui publice au arătat că realitatea este alta. Ei amintesc că Georgescu a insistat că nu a existat o tentativă de asasinare la adresa lui Donald Trump și totul a fost o „acțiune de PR”, a spus că președintele american „nu mai este ce era” și l-a numit pe JD Vance un „virus”.
AUR, Simion și mișcarea legionară
„Îngrijorările depășesc însă sfera politicii externe”, scriu foștii oficiali americani. Ei s-au arătat îngrijorați de acuzațiile conform cărora George Simion are simpatii legionare. De asemenea, aceștia au scris că AUR încearcă să reabiliteze imaginea lui Nicolae Ceaușescu.
„AUR a fost criticat constant pentru tolerarea, promovarea sau asocierea cu indivizi care i-au lăudat pe Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și alte personalități cu legături cu trecutul fascist și antisemit al României.
Criticii au atras atenția că liderii partidului și alți reprezentanți au glorificat membri ai Mișcării Legionare, au atacat inițiative de comemorare a Holocaustului, l-au insultat pe Elie Wiesel, au atacat legislația care combate fascismul și antisemitismul și au participat la evenimente asociate cu simboluri legionare.
Observatorii au evidențiat, de asemenea, eforturile din interiorul partidului de a reabilita imaginea lui Nicolae Ceaușescu, retorica îndreptată împotriva minorităților etnice și a lucrătorilor străini, precum și încercările repetate de a prezenta legislația de combatere a extremismului drept discriminatorie sau antiromânească”, au mai scris ei.
Americanii l-au dat drept exemplu și pe Sorin Lavric, unul dintre liderii AUR, care are o retorică care a fost catalogată drept „antisemită și revizionistă”.
„Împreună, toate acestea au întărit îngrijorările privind abordarea partidului vis a vis de memoria Holocaustului, antisemitismul și valorile democratice”, scrie în articolul citat.
Totuși, „mai îngrijorător”, scriu aceștia, este „sprijinul continuu și neclintit pentru ca Călin Georgescu să ocupe o funcție înaltă în guvernul României, cea de președinte sau premier”.
„Alianța politică dintre liderul naționalist român George Simion și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a devenit una dintre cele mai controversate evoluții din politica românească. În ciuda declarațiilor repetate ale lui Georgescu cu caracter antisemit, a laudelor aduse unor figuri fasciste și a atacurilor la adresa instituțiilor și liderilor occidentali, Simion a continuat să îl apere și să îl promoveze drept o figură centrală a mișcării naționaliste din România”, scrie în editorial.
Foștii oficiali americani scriu că George Simion și Călin Georgescu făcut campanie electorală împreună după anularea alegerilor din 2024.
„Când Georgescu a fost plasat sub control judiciar și ulterior trimis în judecată pentru acuzații care au inclus promovarea ideologiei fasciste și înființarea unei organizații antisemite, Simion a caracterizat acțiunile judiciare drept atacuri ale unui „stat paralel” român, în loc să abordeze fondul acuzațiilor. Criticii susțin că sprijinul lui Simion a contribuit la legitimarea și normalizarea opiniilor extremiste ale lui Georgescu în rândul unui electorat mai larg”, scrie în editorial.
Declarațiile care îi îngrijorează pe americani
Aceștia mai scriu că declarațiile publice făcute de George Simion i-au atras critici și condamnări ferme din partea organizațiilor evreiești, istoricilor și instituțiilor democratice, deoarece „glorifică repetat personalități fasciste și antisemite”. Foștii oficiali americani atra atenția asupra celor mai controversate declarații ale președintelui AUR:
„L-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul României în timpul războiului, responsabil pentru uciderea a sute de mii de evrei, descriindu-l drept erou național și martir.
L-a elogiat public pe Corneliu Zelea Codreanu și Garda de Fier, mișcarea fascistă românească violent antisemită, prezentându-i drept apărători ai demnității naționale.
A declarat că a părăsit Clubul de la Roma pentru a evita să devină „iudaizat”, folosind un vechi clișeu antisemit referitor la influența evreiască asupra instituțiilor internaționale”, au scris ei.
Americanii atrag atenția că toate aceste declarații, asocieri politice, controverse și poziții împotriva intereselor strategice cheie ale SUA merită să fie „analizate cu atenție”.
„Nu ar trebui ignorate. (...) Pentru mulți observatori, problema esențială nu este doar retorica lui Georgescu, ci disponibilitatea lui Simion de a promova și apăra un politician acuzat de promovarea antisemitismului, a distorsionării Holocaustului și a naționalismului extremist, în timp ce încearcă simultan să se prezinte la nivel internațional drept un lider conservator mainstream.
Orice incident în parte poate fi dezbătut. Tiparul cumulat este însă mult mai greu de ignorat. Democrațiile nu sunt obligate să aștepte ca retorica extremistă să se transforme în violență înainte de a o lua în serios. Istoria ne învață exact lecția opusă”, au scris ei.
Lecția Holocaustului
Aceștia au atras atenția asupra rolului pe care Statele Unite și l-au asumat după Al Doilea Război Mondial de combatere a antisemitismului și păstrare a memoriei Holocaustului ca istoria să nu se mai repete vreodată.
„Holocaustul ne învață o lecție universală: marile tragedii sunt posibilă nu doar din cauza extremiștilor, ci pentru că prea mulți oameni aleg tăcerea, indiferența sau raționalizarea.
Holocaustul nu a început cu camerele de gazare. A început cu vorbe, scuze, normalizare și disponibilitatea liderilor politici și a cetățenilor obișnuiți de a tolera idei care nu ar fi trebuit niciodată tolerate. Lumea democratică a învățat după 1945 că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență.
Această lecție este extrem de relevantă și astăzi”, conchid ei.
