Reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc vor participa, sâmbătă, la Marea Adunare a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc.
Pentru această adunare, conducerea CNS are pregătite şase proiecte de hotărâri care să fie votate de aleşii secuimii.
Proiectele vizează adoptarea imnului, a drapelului, a statutului, a stemei şi a semnului distinctiv regional ale Ţinutului Secuiesc.
"Un pumn de secui ce se macină ca stânca
În marea luptelor dintre popoare ...
Nu lăsa Transilvania să piară, Doamne!"
Acestea sunt doar câteva cuvinte din imnul secuilor. Un imn în care se vorbeşte despre asuprire şi pierderea libertăţii secuilor. Iar versurile continuă în aceeaşi notă.
"Sighişoara şi-a pierdut libertatea
Cu durere priveşti spre Siculeni ..."
După imn, vin stema, drapelul şi... autonomia. Aşa văd situaţia reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc.
Preşedintele pe probleme de comunicare al Consiliului Naţional Secuiesc, Ferencz Csaba, a declarat că primul act care va fi luat în discuţie se referă la susţinerea proiectului de lege, elaborat de CNS, privind autonomia Ţinutului Secuiesc.
Un alt proiect de hotărâre are în vedere organizarea de referendumuri locale, în vederea înfiinţării unităţii autonome Ţinutul Secuiesc.
Al treilea proiect se referă la adoptarea simbolurilor Ţinutului Secuiesc: imnul, drapelul, stema. Conducerea CNS va solicita de altfel autorităţilor locale din regiune ca însemnele Ţinutului să fie folosite de instituţiile publice aflate în subordine.
Totodată, se doreşte ca adunarea aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc să devină un for decizional similar Parlamentului, care să se întrunească cel puţin o dată pe an "până la obţinerea autonomiei prin lege".
Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc a trecut şi la fapte. A tipărit 1.500 de hărţi administrative ale Ţinutului Secuiesc, despre care Ferencz Csaba a spus că reprezintă imaginea doleanţelor secuilor în privinţa reformei administrative. Potrivit vicepreşedintelui CNS, harta conţine acele localităţi care sunt stipulate în statutul de autonomie redactat de Consiliul Naţional Secuiesc. O hartă costă 5 lei, iar banii colectaţi din vânzarea ei vor fi folosiţi pentru a duce mai departe lupta pentru autonomie, după cum a spune chiar Ferencs Csaba.
Tentativele maghiarilor de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc au o istorie îndelungată
Acţiunile minorităţii maghiare desfăşurate în vederea obţinerii autonomiei Ţinutului Seuciesc s-au intensificat din 2003, când radicalii din UDMR au constituit Consiliul Naţional Secuiesc. Tot atunci, ei au proclamat simbolic autonomia "Ţării Secuilor". Până în prezent, Consiliul Naţional Secuiesc a trimis Parlamentului peste zece proiecte de lege care vizau autonomia Tinutului Secuiesc.
Prima dintre structurile autonomiste puse la cale de radicalii din UDMR, Consiliul Naţional Secuiesc, a fost înfiinţată, în octombrie 2003, la Sfântu Gheorghe. În funcţia de preşedinte al CNS a fost ales, fără contracandidat, fostul senator UDMR Csapo Joszef.
Tot atunci, a fost adoptată o declaraţie, trimisă ulterior Parlamentului României, Consiliului European şi Parlamentului European. În document se cerea autonomia Ţinutului Secuiesc, în conformitate cu principiile prevăzute de o Hotărârea a Consiliului Europei.
Doi ani mai târziu, Consiliul Naţional Secuiesc a adoptat Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, dar şi stema şi drapelul acestei regiuni.
Statutul prevedea organizarea Ţinutului Secuiesc ca entitate statală, cu parlament, guvern, preşedinte şi însemne proprii. Totodată, limba oficială a fost stabilită maghiara.
Statutul, redactat sub forma unui proiect de lege, a fost depus la Parlament. De altfel, documentul a fost trimis de mai multe ori Legislativului de la Bucureşti, ultima oară anul trecut.
Acţiunile Consiliului Naţional Secuiesc au fost orchestrate de UDMR şi de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, condus de Tokes Laszlo.
Pentru obţinerea mult-doritei autonomii teritoriale, Consiliul Naţional Secuiesc a organizat, de-a lungul anilor, mai multe referendumuri neoficiale, dar fără niciun rezultat concret.
Tentativele de obţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc au fost iniţiate cu ajutorul Ungariei. În ultimii ani, şeful statului maghiar, Solyom Laszlo, a avut mai multe întâlniri pe această temă cu primarii şi preşedinţii Consiliilor Judeţene din Covasna şi Harghita.
Antena 3
