Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a declarat la Antena 3 CNN că proiectul legii salarizării, publicat de Ministerul Muncii, este „un măr otrăvit” pentru viitorul guvern și că ar trebui „complet abandonat”. Oficialul a avertizat că, dacă va intra în vigoare în forma actuală, legea va genera un val de litigii, ceea ce ar putea costa statul mai mult decât neîndeplinirea jalonului din PNRR privind salarizarea unitară.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a declarat că, contrar spuselor ministrului Muncii, proiectul legii salarizării unitare, în forma actuală, va crea inechități „fenomenale”, iar bugetarii își vor cere drepturile în instanță.
„Va crea niște inechități fenomenale”
Victor Alistar a spus că legea ar avea un impact negativ asupra tuturor categoriilor profesionale, dar în mod special asupra funcțiilor cu un nivel înalt de calificare din Sănătate, Educație și Justiție.
„Este un document absurd atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere a conținutului său, al modului, a viziunii pe care o are.
În ceea ce privește sistemul de justiție, în primul rând, că este o subminare a poziției constituționale. Uitați-vă la poziționarea respectivelor grile, uitați-vă la modalitatea prin care e tratată cealaltă putere în stat într-un exercițiu absolut discreționar a prerogativelor Executivului pe care nu le mai are, fiind un guvern demis, și chiar și a Legislativului.
Ce vă pot spune este că această lege afectează în general acele categorii profesionale care cer un nivel foarte înalt de calificare și pe care, de regulă, se construiesc societățile: Sănătate, Educație, Justiție.
În ceea ce privește justiția în mod în mod particular, Guvernul tratează judecătorii ca pe niște slujbaș oarecare, fără să constate că de fapt ei exercită o putere în stat. Hotărârea judecătorească este exercițiul puterii în stat, în statul de drept, adică asigurarea ordinii de drept”, a spus purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Oficialul a declarat că legea are carențe grave de conținut.
„Va crea niște inechități fenomenale. Pentru că absurdul din lege face ca dacă o persoană promovează în grad să-i scadă salariul față de salariul pe care l-a avut înainte.
Și de ce? Pentru că impune o așa-zisă sumă compensatorie tranzitorie personală, pe care nu o clarifică actul normativ pentru niciuna dintre categoriile ocupaționale, diferențele la medici, la profesor, la magistrați și așa mai departe.
Nu clarifică ce este: este element salarial aferent funcției sau este așa un act de bunăvoință al Guvernului pentru profesioniștii din diferitele domenii, așa individual, personale?
Și atunci, teoretic, dacă tu te muți pe o altă funcție, conservarea netului pe care l-ai avut în plată se pierde pentru că ocupi o nouă funcție ca și când ai intrat în serviciul public la acel moment.
De asemenea, o inechitate pentru persoane care vor desfășura aceeași activitate pe același grad. Cei care sunt deja încadrați de un an sau doi versus cei care vor fi încadrați acum, apropo de posturile vacante și de necesitatea de a avea atractivitate, vor avea diferențe salariale de 40 până la 50% făcând aceeași muncă.
Ce încalcă asta? Încalcă inclusiv legislația europeană care merge pe principiul 'muncă egală, salariu egal' și de asemenea decizia Curții Constituționale”, a spus Alistar.
ÎCCJ: Legea este „absolut defectă”
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a mai spus că legea este „absolut defectă”, deoarece nu clarifică care sunt criteriile în baza cărora se acordă bonusurile de performanță.
„O altă chestiune care afectează toate categoriile și care face ca această lege să fie absolut defectă: stabilește o zonă de salarizare, bonus pe performanță, care sună foarte bine în principiu, dar care în sectorul public, fiind vorba de o lege în domeniul salarizării, necesită să aibă clarificate criteriile de performanță pentru că este o lege în materia salarizării. Ei bine, veți observa că probabil la toate familiile ocopaționale există procedura de evaluare, dar nu criteriile care să fie legate de salarizare. Acest lucru lipsește, ce va genera un val enorm de litigii”, a mai spus Alistar.
Oficialul a adăugat că pe termen lung anvelopa salarială stabilită de Guvern va crește, deoarece angajații la stat își vor cere drepturile în instanță.
„După un an sau doi, tu ți-ai cheltuit toată marja aceea flexibilă de salarizare din anvelopă, vei fi obligat să dai acei bani cu dobânzi și penalități, lucruri care vor greva în continuare pe anvelopele respective. De unde? Din proasta calitate a legii. Nu pot fi acuzați magistrații că prin hotărârile pe care le pronunță dau diferitelor categorii profesionale, profesori, că au fost cazurile acestea, la medici în situația gărzilor, la cei din asistență socială, au fost valuri litigioase, la magistrați în aplicarea legii și a principiului la muncă egală, salariu egală.
Este conceptual greșită. Are acest element în care tu nu clarifici dacă este element salarial, un element care produce net și care impactează pensii, impactează CAS, CASS și impactează diferența de tratament la muncă egală cu salarizări diferite în funcție de momentul procedurii de intrare”, a explicat Victor Alistar.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a acuzat Guvernul Bolojan, care nu are dreptul să inițieze legi, că a acționează „fraudulos”. Ca să ocolească faptul că nu poate iniția proiecte de lege, actul normativ va fi preluat de senatorii și deputații partidelor aflate la guvernare și depus în Parlament.
„Limitele unui guvern interimar nu se referă doar la faptul că nu poate iniția acte normative, el nu poate iniția politici publice în domeniul salarial. Este o altă acțiune frauduloasă a acestui guvern și arată, din nou, limitele competențelor lor profesionale - a unora dintre cei care iau asemenea decizii, pe de o parte.
Iar pe de altă parte, această lege a salarizării este un măr otrăvit pentru viitorul guvern. Singura soluție este de așezare sănătoasă. Iar dacă vrem să ne uităm cât ar fi, de pildă, pierderea pentru acest jalon și cât ar fi eventualele sume venite din valuri masive de litigii de la toate familiile ocupaționale bugetare din România, cu tot ce înseamnă dobânzi și penalități, ar putea să constatăm că, de fapt, ducem la o gaură mult mai mare.
Cred că o abordare frauduloasă, lipsită de competență profesională, dar și de onestitate și de bună credință, nu poate să aibă altă soluție decât a fi complet abandonată”, a mai spus Alistar.
Legea salarizării, criticată dur
Potrivit proiectului de lege publicat în transparență decizională de Ministerul Muncii, legea va intra în vigoare de la data de 1 ianuarie 2027.
Proiectul prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 este de 4.100 lei.
Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.
Economiștii spun că, în forma actuală, legea îi favorizează tot pe cei privilegiați.
„E o lege cu iz fanariot, în care privilegiații sunt avantajați din perspectiva câștigurilor pe care le au la stat. Mai mult decât atât, nu este o lege a salarizării unitare în sectorul bugetar, pentru că avem o mulțime de instituții, de la autorități precum ANRE, ASF, Banca Națională și altele, unde salariile și indemnizațiile sunt de câteva ori mai mari decât ceea ce vedem acum la președintele României. De acele salarii nu se atinge nimeni”, a declarat Adrian Negrescu.
Cel mai mare salariu la stat va fi cel al președintelui României, în timp ce șeful Armatei va câștiga cu câteva mii de lei mai puțin decât un deputat:
- Președintele României: 32.800 de lei (brut);
- Prim-ministrul României: 30.750 de lei (brut);
- Ministru în Guvernul României: 26.650 lei (brut);
- Deputat sau senator în Parlament: 24.600 lei (brut);
- Șeful Armatei- 20.500 lei (brut);
- Soldat: 4.674 lei (brut);
- Sergent: 5.860 lei (brut);
Ştiri video recomandate
