Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, l-a acuzat pe Vlad Voiculescu că şi-a însuşit ideea ca România să primească medicamente inovative în plata datoriei de 600 de milioane de euro către Pfizer. "Să vii pe Facebook, la trei săptămâni după ce am spus public că lucrăm la o soluție – printr-o negociere diplomatică și guvernamentală cu Pfizer – și să prezinți aceeași direcție drept „soluția ta” nu este doar nepotrivit, ci arată o lipsă de onestitate față de oameni și față de realitatea deciziilor luate cu pixul de atunci", a scris Rogobete, după ce Voiculescu susţinuse că "România ar trebui să propună un acord care transformă baniib datoraţi în beneficii reale pentru pacienţi", cum ar fi "acces accelerat la medicamente inovatoare".
"Când bunul simț coboară sub un anumit nivel, trebuie să reacționez, pentru că vorbim despre un subiect serios, cu impact direct asupra oamenilor, nu despre un exercițiu de imagine sau despre o competiție de declarații.
De aceea, întreb direct: cât timp mai transformăm orice temă importantă într-un spectacol de scandal, în loc să ne concentrăm pe soluții reale?
Să vii pe Facebook, la trei săptămâni după ce am spus public că lucrăm la o soluție – printr-o negociere diplomatică și guvernamentală cu Pfizer – și să prezinți aceeași direcție drept „soluția ta” nu este doar nepotrivit, ci arată o lipsă de onestitate față de oameni și față de realitatea deciziilor luate cu pixul de atunci.
Da, de data aceasta sunt îndreptățit să vorbesc despre "greaua moștenire", pentru că vorbim despre aproximativ 600 de milioane de euro – cu minus – o consecință directă a unor decizii din trecut, care astăzi apasă pe bugetul României și limitează capacitatea noastră de a investi în sistemul de sănătate.
Încă din prima săptămână a lunii aprilie, Ministerul Sănătății a propus, în mod formal, o direcție de negociere prin care această datorie să fie transformată într-un beneficiu concret pentru pacienți, respectiv introducerea în România a unor medicamente inovative pentru oncologie și boli rare, în „contul datoriei”, astfel încât o problemă bugetară să devină o oportunitate reală pentru cei care au nevoie urgentă de tratament.
Diferența dintre abordări este una fundamentală: unii au generat problema, în timp ce noi suntem cei care o gestionăm și încercăm să limităm impactul ei asupra oamenilor.
Iar acest lucru nu se face pe Facebook, nu se face prin declarații aruncate în spațiul public, ci prin mecanisme instituționale clare, prin mandat de negociere aprobat de Guvern, prin Memorandum și prin muncă serioasă, dusă până la capăt.
Realitatea este simplă: nu voi ați venit cu soluția, ci ați lăsat în urmă o datorie, iar noi suntem cei care trebuie să o gestionăm responsabil și să încercăm să o transformăm, atât cât este posibil, într-un beneficiu real pentru oameni.
Pentru că aceasta este, în esență, diferența dintre declarații pe social-media și guvernare", a postat Rogobete, ca reacţie la ideile lui Vlad Voiculescu, lansate tot pe Facebook.
Ce a spus Vlad Voiculescu
Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, spusese şi el că România ar trebui să propună Pfizer un acord pentru acces accelerat la medicamente inovatoare, în contul datoriei de 600 de milioane de euro.
”Ce ar trebui să propună domnul Rogobete către Pfizer şi de ce Pfizer va accepta? Ungaria are mâine procesul cu Pfizer. Aceeaşi speţă, acelaşi tribunal. Nu văd de ce rezultatul ar fi diferit. Va trebui să plătească 60 de milioane de euro, plus dobânzi. Dacă vă întrebaţi de ce suma este de 10 ori mai mică, este pentru că ungurii s-au vaccinat, iar puţine vaccinuri au rămas nefolosite.
Orban cumpărase vaccinuri şi de la chinezi, şi de la ruşi România trebuie să plătească Pfizer aproximativ 600 de milioane de euro. Polonia trebuie să plătească Pfizer aproximativ 1,3 miliarde. În total, 2 miliarde de euro.
Toate cele trei ţări au luat decizii greşite — deşi iniţial au cumpărat chiar mai puţine vaccinuri decât ţările din Vest —, spre deosebire de acestea, în 2023 au refuzat renegocierea şi au pierdut. Nu este însă finalul. Este un punct de negociere.
Toate cele trei țări ar fi trebuit să accepte - la fel ca toate celelalte 24 țări UE - oferta negociată de Comisia Europeană în 2023. Peste 200 milioane de euro putea fi economisiți. Dacă adunăm dobânzile de până astăzi, ne uităm la 350-400 milioane prăpădiți.
Suntem însă aici - și datoria Guvernul României este să facă ceea ce trebuie de aici înainte. Dobânzile acumulate în fiecare zi care trece sunt de 100-150.000 de euro", a postat Voiculescu.
Conform acestuia, ”România ar trebui să propună un acord care transformă banii datoraţi în beneficii reale pentru pacienţi”:
"Acces accelerat la medicamente inovatoare. România are una dintre cele mai lente proceduri de rambursare din UE. Pacienții români așteaptă ani pentru terapii disponibile în luni în alte țări. O parte din datorie poate deveni medicamente oncologice, terapii pentru boli rare, tratamente de ultimă generație furnizate de Pfizer la prețuri preferențiale sau la cost, în contul sumei datorate.
Investiții în sistemul de sănătate. Studii clinice, formare de personal, infrastructură de diagnostic. Brazilia are un astfel de model care funcționează (programul Parteneriatelor de Dezvoltare Productivă, prin care companii farmaceutice au transferat tehnologie către laboratoarele publice în schimbul unor garanții de achiziție).
Un mecanism de tipul Debt2Health. Global Fund face asta, în general cu datorii între state transformate în produse medicale necesare și investiții în sănătate.
Un mecanism cu verificare independentă e important, nu atât pentru că ne-ar trage cineva pe sfoară ci pentru a ne asigura că un alt guvern/ministru nu va mai face ce a făcut domnul ministru Rafila (să informeze premierul și să constate că ooops, a trecut termenul - va trebui să plătim sute de milioane de euro în plus)".
Vlad Voiculescu menţionează că, absolut minimal, ceea ce ar trebui să se întâmple imediat ar fi oprirea dobânzilor şi eşalonarea plăţii.
"Oprirea dobânzilor și eșalonare. Componenta financiară clasică, dar esențială fiecare zi de întârziere costă 100-150.000 euro. Fiecare zi!
De ce ar accepta Pfizer
Pfizer nu este o organizație caritabilă. Dimpotrivă. Dar compania are motive comerciale reale de a negocia și există și precedent.
Executarea forțată a unei hotărâri judecătorești de 600 de milioane de euro împotriva unui stat membru UE, într-un context post-pandemic, ar fi un dezastru reputațional. Pfizer are nevoie de piața europeană - și de cea românească - pentru medicamentele sale inovatoare, nu doar pentru vaccinuri.
România are 19 milioane de potențiali pacienți și un sistem de sănătate cu nevoi enorme de modernizare.
Mai mult, Pfizer a demonstrat deja că este dispusă să facă concesii semnificative atunci când presiunea economică sau politică o impune. Programul „An Accord for a Healthier World" oferă întregul portofoliu Pfizer la preț de cost pentru 45 de țări.
Dacă Pfizer a fost dispusă să facă aceste concesii, nu există niciun motiv pentru care nu ar discuta cu România un acord care servește și interesele companiei. O executare forțată a României, Poloniei și eventual Ungariei nu ar rămâne fără consecințe, nici în România, nici la Bruxelles", a mai scris Vlad Voiculescu.
Ştiri video recomandate
