Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate miercuri sesizarea transmisă de preşedintele Nicuşor Dan privind modificările aduse Legii 489/2006 referitoare la libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, relatează Agerpres.
Sesizarea a fost depusă la jumătatea lunii iulie, după ce Parlamentul a adoptat un proiect care extinde sfera sancțiunilor penale și asupra celor care exercită fără drept profesia de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”, asemenea prevederilor deja existente pentru preoți.
Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – acelaşi care a promovat și legea de combatere a antisemitismului –, a fost transmisă preşedintelui spre promulgare pe 28 iunie.
Potrivit textului adoptat, articolul 23 alineatul (4) din Legea 489/2006 ar urma să aibă următorul cuprins:
„Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.
Totodată, la articolul 29 se introduce un nou alineat:
„(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
Argumentele președintelui
În sesizarea adresată Curții Constituționale, Nicuşor Dan susține că legea a fost adoptată „cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale”, făcând trimitere la articolele 1 alin. (5), 76 alin. (1), 73 alin. (3) lit. h), 29 și 30 din Constituție. De asemenea, șeful statului invocă și încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie și art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, „prin stabilirea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni prin acte infralegale”.
Președintele atrage atenția că noua formulare „creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam”, ceea ce ar însemna că definirea infracțiunii „nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte”.
El subliniază că folosirea unei sintagme vagi contravine standardelor de calitate a legii.
„Folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare, încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte’”, precizează Nicușor Dan.
Enumerarea incompletă a funcțiilor clericale
Șeful statului consideră, de asemenea, că legea este neconstituțională și pentru că „enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18)”.
În sesizare sunt oferite exemple concrete: muftiu – pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor – pentru Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, ori bătrân – pentru Organizaţia Religioasă „Martorii lui Iehova”.
Preşedintele arată că toate aceste titulaturi ar trebui avute în vedere, „deoarece, după cum a reţinut şi Curtea Constituţională, indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”.
Libertatea religioasă și de exprimare
O altă critică a preşedintelui Nicuşor Dan vizează prevederea prin care cultele dobândesc „dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane”. Aceasta, spune el, „încalcă libertatea religioasă, dar şi exerciţiul libertăţii de exprimare”, încălcând astfel articolele 1 alin.(5), 29 şi 30 din Constituţie.
Curtea Constituțională urmează să decidă dacă legea va fi declarată neconstituțională sau dacă va merge mai departe spre promulgare.
Ştiri video recomandate
