Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a lansat joi critici dure la adresa preşedintelui României, Nicușor Dan, acuzând decizia de a semna decretele prin care au fost numiți procurorii propuși de ministrul PSD al Justiției la conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT, în ciuda avizelor negative sau neconcludente ale Consiliul Superior al Magistraturii. Liderul PNL a subliniat în cadrul declaraţiilor făcute pentru RFI.ro că premierul Ilie Bolojan "nu a participat la acest troc" și susține că acesta este singurul lider de la vârful statului care își dorește cu adevărat reforma politică.
"Este o decizie de o gravitate extremă, pentru că numirile la vârful marilor parchete a fost o temă așteptată de luni de zile de către România onestă și România care vrea luptă împotriva corupției și reforme reale", a declarat Alexandru Muraru despre președintelui Nicușor Dan privind numirea procurorilor șefi.
Ulterior, deputatul PNL a mai transmis că "aceste numiri nu aduc nici un progres real pentru sistemul de justiție. În locul unor reforme, vedem mai degrabă continuarea unor practici de culise. Responsabilitatea politică nu poate fi ignorată pentru aceste numiri. Selecția procurorilor a fost făcută de la bun început de către un ministru al Justiției susținut de PSD, un ministru compromis, care el însuși este acuzat de un furt intelectual. Aceste lucruri afectează credibilitatea întregului proces".
Liderul PNL Iași consideră că "Nicușor Dan nu poate nega faptul că eticheta pe aceste numiri este cea legată de PSD. Ilie Bolojan nu a participat la acest troc, nu a fost implicat în acest proces de negociere sub nici o formă. În momentul de față, Ilie Bolojan a rămas singurul om de la vârful statului român care dorește cu adevărat reforma statului și a lumii politice. Problema este în final că nu este o miză personală sau de partid, ci ține de credibilitatea justiției".
Alexandru Muraru a criticat şi faptul că "președintele nu a utilizat nici instrumentele constituționale pe care le avea, cele legate de refuzul acestor propuneri și sigur, acesta transmite un mesaj de pasivitate și practic marchează un punct de cotitură enorm în societate, că ideea unei reforme reale a justiției își pierde consistența".