La
alegerile din toamnă vom vota uninominal. Dar care sunt regulile pe
baza cărora vom vota, cum s-a împărţit ţara în
colegii şi care sunt principalele diferenţe faţă de vechiul
sistem? Ei bine, acum vom avea 452 de colegii în 43 de
circumscripţii: 137 pentru Senat şi 315 pentru Camera Deputaţilor.
Un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000. Aşa
s-au împărţit judeţele în colegii.
A fost o negociere politică. Partidele au avut pâinea şi
cuţitul şi au împărţit după pofta inimii. Cum cine-mparte
parte-şi face, toţi au avut grijă să cupleze localităţile şi
după cât de multe voturi ar putea obţine. Şi, ca treaba să
fie treabă, împărţirea de acum va fi schimbată destul de
greu şi în condiţii clare.
Ca
un exemplu, judeţul Caraş-Severin. Are peste 330.000 de locuitori,
aşadar 5 colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.
Ilfovul va trimite în Parlament 4 deputaţi şi 2 senatori.
Interesant este că două localităţi vecine pot alege acelaşi
senator, dar deputaţi diferiţi, Chitila şi Buftea. Asta pentru că
sunt în acelaşi colegiu la Senat, dar în colegii
diferite la cameră.
La
Constanţa, Bucureşti şi Satu-Mare politicienii nu au reuşit să
cadă la pace, aşa că nu au decupat colegiile. Partidele vor mai
discuta, iar împărţirea se va face prin hotărâre de
Guvern. O noutate vine din Covasna şi Harghita. Localităţile cu
populaţie preponderent de naţionalitate română sunt grupate
în acelaşi colegiu. Aşa, românii din Covasna şi
Harghita vor avea sigur câte un deputat.
Românii
din străinătate vor avea şi ei reprezentanţii lor în
Parlamentul României. 4 deputaţi şi doi senatori. Comisia de
cod electoral a lăsat în seama Guvernului şi colegiile din
afara ţării.
Votul
uninominal ar trebui să însemne şi o reformare a clasei
politice. Cu un vot atât de direct ar trebui să spunem adio
chiul la parlament, adio rebus în plen sau moţăit pe scaunul
de ales.
Antena 3
