S-au împlinit şase ani de când lumea a fost cutremurată de cel mai răsunător faliment din istorie: Lehman Brothers. Şi tot de atunci încercăm să ne revenim din avalanşa unei crize economice care a sugrumat economiile, dărâmând, ca pe nişte piese de domino, marile puteri ale lumii.
Valul de tsunami a pornit pe data de 15 septembrie din SUA, când a fost anunţat falimentul celei mai mari bănci din America. Ironia face ca Anglia să anunţe o creştere economică substanţială şi o situaţie economică pozitivă cu doar câteva zile înainte.
Ce a urmat? Şase milioane de şomeri, prăbuşirea burselor, falimentul unor giganţi precum GM sau Chrysler şi milioane de oameni care au ajuns să doarmă pe străzi din cauza bulei imobiliare.
SUA au fost de două ori la un pas de a intra în incapacitate de plată, iar zona euro - la un pas de destrămare. Efectele crizei nu au putut fi estimate de nimeni, dar, în percepţia mentalului colectiv au fost la fel de grave ca atentatele de la 11 Septembrie, sau asasinarea preşedintelui Kennedy.
Cu toate că au trecut şase ani de la falimentul care a descoperit proporţiile icebergului, analiştii spun că nicio ţară nu şi-a revenit pe deplin, însă ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că "scenariul se poate repeta".
EFECTELE RESIMŢITE DUPĂ ŞASE ANI
Lehman Brothers a anunţat ieşirea din faliment anul trecut. Însă cu ce preţ? Europa se luptă să iasă din groapa datoriilor, iar marile puteri ale continentului s-au săturat să ducă în spate "săracii" năpăstuiţi.
Ţări precum Spania, Portugalia, Italia, Grecia au fost readuse pe linia de plutire prin infuzii masive de capital din partea FMI şi BCE. Însă giganţii economici - Germania şi Franţa au obosit să fie motorul pentru zeci de vagoane neprofitabile.
CUM STĂ ROMÂNIA
În 2008, când lumea se cutremura la aflarea veştilor de pe piaţa economică de peste Ocean, noi eram asiguraţi că nimic nu ne va atinge. Că suntem intangibili, asta deşi garsonierele şi apartamentele se vindeau cu preţuri exorbitante, când creditele se dădeau cu buletinul, când oamenii ajunseseră să îşi facă cumpărături pe "datoria" cardurilor de credit.
La scurt timp, şeful statului şi premierul au ieşit în faţa oamenilor din nou, însă cu o veste radical opusă: tăierea salariilor şi a pensiilor, reduceri de personal, închideri de instituţii şi spitale - totul pentru a nu ne îneca în criza care ne ajunsese din urmă şi spărsese bula în care ne dezvoltam "armonios".
România a fost ajutată de FMI şi BCE pentru a supravieţui onorabil crizei economice, iar anul trecut am înregistrat cea mai mare creştere din Uniunea Europeană. Cu toate astea, lucrurile nu stau la fel şi acum, fiind anunţată intrarea în recesiune tehnică.
Analiştii economici spun că nu am ieşit din pericol. Ce se va întâmpla dacă un nou val de criză va lovi lumea? Undele se vor propaga, cu intensităţi diferite, către toate economiile, însă cei mai afectaţi vor fi tot cei îngenuncheaţi de criza din 2008.
Singura salvare este realitatea. Transparenţa guvernelor şi măsurile economice care urmează a fi luate să fie responsabile, nu populiste pentru a oferi oamenilor siguranţa unei zile de maine.
