“Proprietatea” nu mai este al romanilor. Strainii au ajuns principalii actionari ai fondului creat special pentru despagubirea proprietarilor deposedati de regimul comunist

Pentru prima data de la infiintarea Fondului Proprietatea (FP) in urma cu sase ani, persoanele fizice romane nu mai sunt principalii actionari ai fondului, fiind depasiti in octombrie de fondurile de investitii straine, care au ajuns sa detina peste 39% din actiuni, cu o valoare totala de 550 milioane de euro.

Fostii proprietari deposedati de regimul comunist, cei pentru care fusese creat Fondul Proprietatea, nu mai detin decat o treime din fond, potrivit unor estimari, in timp ce statul roman mai are o participatie de doar 3,3% din actiuni, dupa ce la sfarsitul anului trecut era principalul actionar, cu o detinere de 39%.

Fondurile straine si-au consolidat puternic pozitia in actionariatul Fondului dupa listarea acestuia la Bursa, la inceputul acestui an, cumparand de la speculatorii care “incarcasera” actiunile de pe piata gri in anii anteriori si, intr-o masura mai mica, de la fostii proprietari.

Intrarea in actionariat a fondurilor straine nu a reusit insa sa stopeze caderea actiunilor la Bursa, care se tranzactioneaza in prezent la mai putin de jumatate fata de valoarea nominala a titlurilor, la care fusesera despagubiti fostii proprietarii in anii anteriori si totodata la doar 40% din valoarea activelor de 3,4 miliarde de euro ale Fondului.

"Am putea vedea in timp o reducere a discountului la care se tranzactioneaza actiunile FP fata de valoarea activului net unitar, dar nu atat datorita consolidarii pozitiei in actionariat a institutionalilor straini, cat mai ales reducerii participatiei statului si, implicit, a presiunii la vanzare", a comentat Bogdan Campianu, directorul piete de capital din cadrul societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.

Desi au o pozitie atat de puternica in actionariatul FP, fondurile straine nu sunt prezente in organismul de supraveghere al Fondului, Comitetul Reprezentantilor, dominat in prezent de reprezentantii statului.

Reprezentantii fostilor proprietari, s-au aratat complet nemultumiti de evolutia Fondului dupa listarea acestuia la Bursa, spun ca nu se asteapta ca fondurile straine sa doreasca sa fie reprezentate in structura de supraveghere a Fondului, pentru ca acum “politica” lor o face foarte bine administratorul actual, grupul Franklin Templeton.

“Cei de la Templeton nu sunt deranjati cu nimic acum de reprezentantii statului din Comitetul Reprezentantilor. Este posibil sa astepte intai AGA din aceasta luna pentru ridicarea restrictiilor de vot si dupa aia sa vina solicitari pentru schimbarea Comitetului, dar daca se va face, va fi intr-un consens cu Franklin Templeton. Un suporter mai de nadejde decat Templeton nu vor gasi, care acum face politica fondurilor mari, nu a micilor actionari”, a declarat Marius Murgu, Murgu, presedintele Asociatiei Actionarilor de la Fondul Proprietatea (AAFP), organizatie ce reuneste cateva sute de persoane din randul fostilor proprietari despagubiti cu actiuni la FP.

Oficialii AAFP au spus in repetate randuri ca din punctul lor de vedere, Fondul Proprietatea este un proiect esuat din perspectiva scopului sau principal: despagubirea fostilor proprietari.

Fondul Proprietatea fusese infiintat de Guvern in decembrie 2005 pentru despagubirea persoanelor ale caror bunuri au fost expropriate, in mod abuzit, de regimul comunist. Statul mai are de distribuit actiuni doar in valoare de 46,5 milioane de euro, in timp ce pretentiile nerezolvate se ridica, potrivit unor estimari, la peste 20 miliarde de euro. Un alt pachet, de 2,5% din Fond, in valoare de 35,3 milioane de euro, cuvenit Ministerului de Finante, a fost blocat de administratorul Fondului, deoarece statul nu a efectuat aportul aferent de capital cu participatii in anumite societati.

Reprezentantilor fostilor proprietari spun ca au inaintat Guvernului doua propuneri pentru a solutiona cazurile nerezolvate dup ace Fondul Proprietatea se va “epuiza”, prima dintre ele vizand acodarea de catre stat in mod direct de actiuni la companiile importante pe care le mai are in portofoliu, precum Hidroelectrica, Transelectrica etc., in timp ce a doua ar implica acordarea de titluri de stat in contul despagubirilor.

Fondul Proprietatea fusese constituit prin includerea in portofoliul sau a unor pachete de actiuni la cele mai mari companii de stat, precum OMV Petrom (SNP), Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz. Crearea unui Fond Proprietatea 2 nu este insa de dorit, spun oficialii AAFP, avand in vedere timpul necesar pentru constituirea acestuia.

Potrivit unui raport al Centrului Roman de Politici Europene, autoritatile pregatesc un proiect de lege care prevede plafonarea si esalonarea despagubirilor. Acesta a fost criticat puternic de cei care mai trebuie sa primeasca despagubiri, care spun ca sunt dezavantajati fata de fostii proprietari care au fost compensati integral pana in prezent.

Autoritatile trebuie sa gaseasca o solutie in problema despagubirilor pana in iulie 2012, cand expira termenul dat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), altfel risca excluderea din Consiliul Europei.