Alegerile parlamentare care vor avea loc duminică în Republica Moldova ar putea aduce la putere o coaliţie între partidele proeuropene şi comunişti, relatează Europa Liberă, în pagina electronică de miercuri.
Provocate de liberalul Mihai Ghimpu, liderii celor două partide guvernamentale mari - PLDM (Partidul Liberal-Democrat din R.Moldova) şi PDM (Partidul Democrat din R.Moldova) - au declarat că nu vor forma o coaliţie cu Partidul Comuniştilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin după alegerile de duminică. Sondajele arată însă că, fără participarea comuniştilor, o coaliţie proeuropeană nu ar fi de fapt posibilă, pentru că celor două partide nu le-ar fi suficiente voturile pentru crearea unei alianţe de tipul celei din 2009.
Principalele două partide proeuropene, PLDM şi PD, ar obţine doar în jur de 26 la sută, potrivit ultimei estimări. Cu Partidul Liberal, procentul ar ajunge la 33 la sută, adică mult prea puţin pentru o coaliţie. Aşa că, prezentând ultimul sondaj, Barometrul Opiniei Publice, autorii formulau săptămâna trecută următoarea concluzie: este nevoie de o coaliţie extinsă. De obicei, termenul este utilizat în Republica Moldova pentru o configuraţie formată din PLDM, PD, eventual şi PL, pe de o parte, şi pe de alta - PCRM.
Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţie cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa Acordului de Asociere cu UE.
Analistul politic Corneliu Ciurea consideră însă că aceste declaraţii sunt doar strategii preelectorale. Dacă ar spune altceva acum, toate partidele vizate ar risca să-şi reducă scorurile: cele două formaţiuni proeuropene ar pierde sprijinul electoratului anticomunist, iar PCRM - al electoratului prorusesc.
"De aceea, în discursurile publice, ele resping ideea. Dar cu siguranţă, PLDM şi PD se gândesc la situaţia post electorală şi iau în calcul o posibilă coaliţie cu comuniştii. Fapt care este confirmat indirect de atitudinile politicienilor europeni. Tot mai mulţi declară, în discuţii private, că trebuie să fim pragmatici şi să luăm în calcul rezultatele alegerilor", explică el.
