Victorie istorică la alegerile parlamentare din Grecia! Partidul stângii radicale Syriza a devenit primul partid anti-austeritate dintr-o ţară din Zona Euro care câştigă alegerile, de la declanşarea crizei, din 2008.
Formaţiunea care şi-a clădit campania electorală pe retorica dură împotriva creditorilor internaţionali şi a măsurilor de austeritate nu a întrunit majoritate absolută.
Cu toate acestea, formaţiunea va avea 149 de parlamentari în noul cabinet de la Atena, urmată de actualul partid aflat la putere, Noua Democraţie, cu 76 de parlamentari, dintr-un total de 300.
În primul discurs susţinut după câştigarea alegerilor, liderul grupării politice şi-a reafirmat angajamentul de a scăpa Grecia de măsurile draconice de austeritate şi a promis că va negocia o nouă soluţie viabilă cu creditorii internaţionali.
În faţa sediului de campanie al formaţiunii câştigătoare, mii de susţinători au venit cu lozinci anti-austeritate, şi cu un mesaj clar: "Începem cu Grecia. Schimbăm Europa".
Preşedintele Băncii Centrale Germane a cerut însă viitorului guvern grec să nu facă propuneri iluzorii, pe care ţara nu şi le poate permite.
De o primire călduroasă s-a bucurat şi liderul formaţiunii de centru dreapta Noua Democraţie, care a ocupat locul al doilea în scrutinul legislativ.
Actualul premier, conservatorul Antonis Samaras şi-a recunoscut înfrângerea public, după ce îi telefonase în prealabil lui Ţipras, pentru a îl felicita.
Rezultatul alegerilor i-a împărţit în două pe alegători, mai ales pe funcţionarii publici ale căror posturi au fost restructurate anul trecut.
Nici alţi şefi de guvern din Europa nu sunt încîntaţi de rezultatul scrutinului parlamentar din Grecia.
"Rezultatele alegerilor din Grecia vor spori instabilitatea economică în Europa", a scris premierul britanic David Cameron pe o reţea de socializare.
Următoarele două clasate, conform rezultatelor alegerilor legislative, sunt la egalitate de locuri în Parlamentul din Atena. Este vorba despre partidele Zorii Aurii, al neonaziştilor, şi Potami, al politicienilor de centru-stânga, cu câte 17 parlamentari fiecare.
