Apartamentele achiziționate pe firmă, în special cele cumpărate în ultimii ani ca investiții și introduse pe piața de închiriere, vor deveni mult mai costisitoare din punct de vedere fiscal. Guvernul va schimba modul de impozitare a acestora, ajungând până la creșteri de 750%. Asta va duce fie în retragerea unor unități de pe piață, fie la transferarea costurilor suplimentare către chiriași.
Impozitele pe apartamentele cumpărate pe firmă riscă să explodeze de la 1 ianuarie, odată cu reclasificarea lor din clădiri rezidențiale în clădiri nerezidențiale pentru persoanele juridice. Asta înseamnă, dacă luăm exemplul Capitalei, trecerea de la o cotă de 0,2% la 1,5% pe an. Creșterea se traduce în majorări de până la 750% ale impozitului anual, în funcție de valoarea de achiziție a apartamentului și de orașul în care se află.
Cum s-a ajuns aici? Guvernul a propus abrogarea alineatelor (1) și (4) ale articolului 460 din Codul Fiscal, care permiteau ca apartamentele deținute de firme și folosite ca locuințe să fie impozitate cu cote de clădiri rezidențiale, între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă. În lipsa acestor prevederi, apartamentele deținute de persoane juridice sunt tratate ca spații nerezidențiale, ceea ce mută automat impozitarea pe cotele mult mai mari aplicate clădirilor nerezidențiale.
Exemple concrete
De exemplu, pentru un apartament cumpărat pe firmă în București, cu o valoare impozabilă de 100.000 euro, impozitul actual la o cotă de 0,2% este de 1.000 lei pe an. După reclasificare la cotă de 1,5% pentru clădiri nerezidențiale, impozitul anual urcă la 7.500 lei, adică o creștere de 6.500 lei pe an, echivalentul unei majorări de 650%.
La un apartament mai scump, de exemplu 150.000 euro, impozitul trece de la 1.500 lei pe an la 11.250 lei, ceea ce înseamnă cu 9.750 lei mai mult anual. Pentru un portofoliu de trei astfel de apartamente deținute de aceeași firmă, nota de plată poate sări de la 4.500 lei pe an la 33.750 lei, un plus de peste 29.000 lei anual doar din impozit pe clădiri.
Scumpiri şi la persoanele fizice, dar mai mici
Pentru persoanele fizice, discuția este complet diferită: impozitul pe locuințe rezidențiale rămâne în plaja cotelor foarte reduse, iar majorările anunțate la nivel de Cod Fiscal și hotărâri locale duc, în general, la creșteri de ordinul sutelor de lei pe an, chiar dacă procentual ajung la 70%. Un apartament de 100.000 euro deținut de o persoană fizică, impozitat la 0,1%, generează un impozit de aproximativ 500 lei pe an, iar o majorare de 70% l-ar urca spre 850 lei, departe de salturile de mii de lei în cazul persoanelor juridice.
83% dintre români sunt campioni la deținut case
România se numără printre cele mai stabile pieţe rezidenţiale din Europa, cu 83% dintre locuinţe aflate în proprietatea ocupanţilor, respectiv un nivel de satisfacţie de 81%, peste media continentală, relevă analiza RE/MAX European Housing Trend Report 2025, potrivit Agerpres.
În schimb, românii se confruntă cu o presiune ridicată a cheltuielilor pentru locuire, doar 40% dintre respondenţi declarându-se confortabili cu aceste costuri, sub media europeană, potrivit aceleiaşi analize.
România se poziţionează în topul pieţelor stabile din Europa, cu doar 14% dintre locuitori îşi propun să se mute în următoarele 12 luni, sub media europeană de 17% şi similară pieţelor mature, precum Cehia sau Slovenia.
Cu 83% dintre respondenţi fiind proprietari - cel mai ridicat nivel de pe continent - piaţa locală continuă să fie definită de stabilitate, continuitate şi un ataşament puternic faţă de achiziţie. Nivelul de satisfacţie locativă, de 81%, depăşeşte media europeană de 77% şi confirmă faptul că, în ciuda presiunilor financiare, românii rămân în mare parte mulţumiţi de locuinţele lor.
Pe de altă parte, presiunea cheltuielilor pentru locuinţă reprezintă un factor tot mai vizibil în România: doar 40% dintre gospodării se declară confortabile cu nivelul actual al acestor costuri, sub media europeană de 45%, iar 18% au apelat la credite pentru a le acoperi, un procent mai ridicat decât media continentală de 13%.
În ciuda acestei presiuni financiare, satisfacţia generală rămâne ridicată: doar 19% dintre români sunt nemulţumiţi de situaţia lor locativă, iar principalele motive invocate sunt lipsa spaţiului (36%) şi facilităţile învechite (28%).
Ştiri video recomandate
