Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, că autorităţile de la Bucureşti îşi propun ca 2011 să fie, în materie de politică externă, anul românilor. Şeful statului a făcut această declaraţie în timpul unui discurs susţinut cu ocazia întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.
"Optimismul şi nădejdea ne sunt mai necesare decât oricând. 2010 a fost un an care ne-a pus la încercare", a declarat preşedintele, care şi-a început discursul cu un bilanţ al tragediilor produse anul trecut. Printre acestea, şeful statului a amintit seismul din Haiti, mareea neagră din SUA, inundaţiile şi incendiile, precum şi tragediile aviatice, inclusiv cea în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Poloniei.
Traian Băsescu a trecut apoi la evenimentele care urmează să se petreacă anul acesta. Unul dintre ele, aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran.
"Emil Cioran a creat o operă imensă în afara graniţelor României, mai precis în Franţa. Este un reprezentant de seamă al diasporei, iar 2011 ne propunem să fie, în materie de politică externă, anul românilor", a spus Băsescu, explicând că acest lucru înseamnă că autorităţile vor urmări acele obiective de politică externă cu consecinţe asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor.
Vezi aici discursul integral al preşedintelui Traian Băsescu
Şeful statului a mai precizat că este vorba despre obiective precum libera circulaţie a cetăţenilor, liberalizarea accesului pe piaţa muncii şi întărirea identităţii culturale a românilor din străinătate.
Băsescu: 2011 să fie anul românilor
România lui Cioran: Îmbâcsită de superstiţie, fără nimic original
Eseistul şi filozoful Emil Cioran (1911 - 1995) a devenit unul dintre cei mai importanţi oameni ai culturii franceze, fiind asimilat mai întâi de Franţa şi abia târziu de România, ţara sa natală. De altfel, Cioran, care a emigrat în Franţa în 1940, a refuzat să se mai întoarcă vreodată în ţară şi, din momentul plecării, a scris numai în franceză.
În România textele sale au fost strâns legate de aderarea la mişcarea legionară, lucru pe care mai târziu, în exil, a încercat să îl ascundă biografilor iscoditori. Există mai multe texte scrise de tânărul Cioran care elogiază mişcarea legionară, cel mai cunoscut fiind "Profilul interior al Căpitanului", publicat în 1940, unde îl premăreşte pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu:
"Pe un plan absolut, dacă ar fi trebuit să aleg între România şi Căpitan, n-aş fi ezitat o clipă." (Emil Cioran, 1940)
Despre România nu a avut nici pe departe cuvinte de laudă, cea mai cunoscută carte a sa scrisă în limba natală fiind un rechizitoriu adus defectelor ţării natale. Iată câteva citate din această lucrare, "Schimbarea la faţă a României", publicată în 1936:
"Doamne! Ce vom fi făcut o mie de ani?! Toată viaţa noastră de un secol încoace nu este decât procesul prin care am ajuns să ne dăm seama că n-am făcut nimic…"
"România are nevoie de o exaltare până la fanatism. O Românie fanatică este o Românie schimbată la faţă. Fanatizarea României este transfigurarea României."
"România n-are nimic original în afară de ţărani, artă populară şi peisaj (de care nu e responsabilă). Dar cu ţăranii nu putem intra decât prin poarta de din dos a istoriei. Este înfiorătoare atmosfera primitivă, telurică, nediferenţiată a acestei ţări, îmbâcsită de superstiţie şi scepticism, amestec steril, blestem ereditar. Toată România miroase a pământ. Unii spun că e sănătate; ca şi cum aceasta ar fi un elogiu! Să nu fim noi capabili a deveni mai mult decât un biet popor?"
"Zi şi noapte, românii discută despre România. Dar trebuie să recunosc că am descoperit prea puţini pentru care ea să fie o problemă serioasă, un crez şi un destin. Întâlneşti prea des o viziune mediocră a României."
Aderarea la Schengen
Preşedintele a vorbit apoi despre obiectivele României în materie de politică externă pentru următoarea perioadă. Una dintre primele teme abordate s-a referit la aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen în acest an.
Traian Băsescu a cerut ca aderarea la Schengen să se facă în baza regulilor convenite prin tratatele UE şi să nu fie tratată discriminatoriu. Acesta a subliniat că nu există nici cel mai mic indiciu că România ar genera riscuri privind fluxurile migratorii ilegale.
"Pentru România, aderarea la Spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major. Într-o uniune de state democratice, aşa cum este Uniunea Europeană, regulile stabilite unanim prin reprezentanţii lor trebuie respectate de toţi membri", a spus Băsescu.
Preşedintele a adăugat că "România şi-a îndeplinit şi continuă să îşi îndeplinească obligaţiile", aşa cum au constatat şi vizitele de evaluare a îndeplinirii angajamentelor pentru aderarea la Schengen.
"România nu poate fi tratată de o manieră discriminatorie", a mai spus preşedintele.
Băsescu, despre aderarea la Schengen
Problema romilor
În timpul discursului, şeful statului reluat şi unele precizări referitoare la problema romilor în Europa. Preşedintele susţine că principiul liberei circulaţii în Uniunea Europeană nu poate fi aplicat restrictiv, pe principii etnice.
Traian Băsescu susţine că este necesar ca, în completarea eforturilor naţionale, acest grup, în speciali romii nomazi, să beneficieze de o abordare la nivel european, în ceea ce priveşte proiectele de incluziune socială.
"În acelaşi timp, principiul liberei circulaţii nu poate fi aplicat restrictiv pe principii etnice", a mai spus Băsescu, subliniind că trebuie aplicat unitar cadrul normativ european în materie.
Băsescu, despre problema romilor
Traian Băsescu a continuat apoi să puncteze principalele obiective ale României pe plan extern. Printre acestea, participarea la procesul de consolidare a Uniunii Europene, clarificarea implicaţiilor intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, implementarea strategiei Dunării şi securitatea energetică.
Traian Băsescu se întâlneşte anual cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România. Anul trecut, întâlnirea a avu loc la aceeaşi dată, 20 ianuarie. Şeful statului s-a mai întâlnit, la 22 iulie 2010, şi cu ambasadorii statelor membre UE acreditaţi la Bucureşti.
