Ministerele conduse de Boc, caracterizate de instabilitate. La Muncă au fost 6 miniştri în 4 ani

Ministerele a căror activitate influenţează direct traiul zilnic al românilor au fost caracterizate de instabilitate sub conducerea lui Emil Boc. Portofoliile Muncii, Sănătăţii şi Educaţiei au trecut prin schimbări aproape în fiecare an, din 2008 până acum, cauzate de plecarea miniştrilor din executiv. Numai ministerul muncii, de exemplu, a avut 6 miniştri în 4 ani.

Primul ministrul al sănătăţii din Guvernul Boc a fost Ion Bazac. A renunţat după 10 luni, iar locul acestuia a fost preluat de Adriean Videanu. Au urmat apoi miniştri desemnaţi de UDMR - Attila Cseke - cel mai longeviv şi Ladislau Ritli. 

Ministerul Muncii este de departe cel mai efemer portofoliu. Timp de un an a fost condus de Marian Sârbu, după care au urmat, consecutiv, Mihai Şeitan, Ioan Botiş, Emil Boc, Sebastian Lăzăroiu şi Sulfina Barbu. Niciunul nu a petrecut mai mult de un an la minister, într-o perioadă în care au avut loc mai multe schimbări legislative. 

Nici ministerul Educaţiei nu a fost ocolit de schimbări, chiar dacă aici au fost mai puţine. Ecaterina Andronescu a preluat ministerul în 2008, Emil Boc a asigurat interimatul timp de aproape două luni în 2009, după care Daniel Funeriu a fost instalat în funcţie. 

Nu în ultimul rând, ministerul administraţiei şi internelor a început cu stângul încă de la formarea guvernului Boc. Aici, Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea, nu au rezistat mai mult de câteva săptămâni, până când Dan Nica a preluat portofoliul. Odată cu plecarea PSD de la guvernare, ministerul a ajuns pe mâna lui Vasile Blaga care a fost şi el demis în septembrie 2010 şi înlocuit cu Traian Igaş.