Peste încă un brand autohton se pune praful. Cândva reper al industriei auto, ARO, autoturismul produs la Câmpulung, a devenit acum piesă de muzeu. Compania unde se produceau maşinile de teren româneşti a fost jefuită sistematic, căpuşată şi privatizată la kilogram.
Al patrulea vehicul de teren din lume ca performanţă în urmă cu mai bine de 40 de ani, ARO mai există acum doar în cărţile de istorie.
Spre deosebire de majoritatea uzinelor din România pentru care trecerea la capitalism a însemnat evaporarea comenzilor, Aro a zguduit toate predicţiile. În 1990 cererea de maşini era mai mare decât capacitatea de producţie a fabricii.
Momentul de cumpănă a fost însă Bancorex, care a dat un credit de 20 de milioane de dolari unei firme de peste Prut pentru a cumpăra 3200 de maşini Aro, adică jumătate din producţia pe un an. Firma din Chişinău nu a mai plătit nici creditul, nici producţia. A luat maşinile şi le-a vândut în ţările ex-sovietice.
Aro a ajuns în peste 110 ţări. Acum, tot ce a mai rămas la uzina ARO e vegetaţie foarte multă, moloz şi clădiri care stau să cadă.
Ca să rămânem măcar cu amintirile de pe urma gloriei ARO, la Mioveni s-a deschis primul şi singurul muzeu al automobilului românesc.
În colecţia lui Emil Hagi şi-au făcut loc toate modelele ARO. Nu lipsesc unicatele.
Piesa de rezistenţă a muzeului este o maşină fabricată în România în urmă cu 78 de ani.
