Antena 3 Actualitate Ambasadorul României la Londra: E regretabil că nu toţi cei veniţi să voteze au putut să îşi exercite acest drept

Ambasadorul României la Londra: E regretabil că nu toţi cei veniţi să voteze au putut să îşi exercite acest drept

17 Noi 2014   •   21:23
Ambasadorul României la Londra: E regretabil că nu toţi cei veniţi să voteze au putut să îşi exercite acest drept
Sursa foto: Foto: Agerpres

Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, susţine că motivele pentru care mulţi cetăţeni nu au putut să-şi exercite dreptul de vot au fost independente de voinţa şi atribuţiile ambasadelor şi diplomaţilor români membri în secţiile de vot, informează Agerpres.

"Alegerile prezidenţiale s-au încheiat, rezultatele se cunosc. Ceea ce se ştie mai puţin este volumul imens de muncă depusă de personalul ambasadelor României pentru ca procesul de vot să se desfășoare cât mai bine posibil, cu respectarea legii. Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toţi cei veniţi să voteze au putut să îşi exercite acest drept. Motivele au fost independente de voinţa şi atribuţiile Ambasadelor și diplomaţilor români membri în secţiile de vot", susţine Jinga, într-o declaraţie privind desfăşurarea turului II al alegerilor prezidenţiale la secţiile de vot din Marea Britanie.

Jinga reaminteşte că ambasada a avut câte un singur diplomat în majoritatea secţiilor.

"În condiţiile unei prezenţe la vot aşteptate să fie considerabil mai mare decât în turul I, cele mai aglomerate secţii ar fi fost puse în imposibilitatea funcţionării. Reamintesc că ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secţiilor, restul fiind reprezentanţi ai partidelor politice. Şefii secţiilor de vot au semnalat imediat această situaţie BES, informând şi MAE, care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenţi pentru identificarea soluțiilor de completare a componenţei birourilor secţiilor de vot. În dimineaţa zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situaţia se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenţi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, iar la secţia Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deşi prezent, a refuzat să îşi exercite obligaţiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secţia a funcţionat cu 6 membri", informează ambasadorul.

Potrivit lui Jinga, dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000 iar în 16 noiembrie, aproape 26.000.

"Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent și este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat 6.000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10.000, iar la 16 noiembrie aproape 26.000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condiţiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuţiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spațiului pentru secţii, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea şefilor secţiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autorităţile cu atribuţii în materie electorală", subliniază ambasadorul român.

De asemenea, el susţine că diplomaţii de la Londra şi-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege "de o manieră exemplară".

"Diplomaţii de la Londra, membri în birourile secţiilor de vot, şi-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu stricteţe şi rigurozitate legislaţia electorală românească. Supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulţi ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârşit, asigurând desfăşurarea procesului de vot în condiții de legalitate și cu asigurarea unei fluidităţi care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare față de turul I", a mai arătat Ion Jinga.

Mai mult, Jinga susţine că ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta iniţială a legii din 2004.

"În evoluţia sa actuală, legea electorală nu a suferit întotdeauna cele mai inspirate modificări. Ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta iniţială din 2004, față de cea aplicabilă în prezent. La alegerile prezidențiale din 2004, legea permitea ca toți cei aflați la ora 21,00 "în incinta secţiei de votare" să poată vota, ceea ce a permis ca sute de oameni aflați la cozi la ora respectivă să fie introduși în clădirea (sau curtea) secţiei de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21,00 a votat (eram atunci ambasador la Bruxelles și am făcut acest lucru). În varianta sa actuală, legea stipulează însă clar că doar "alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot"", precizează ambasadorul român la Londra.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close