România riscă un blackout dacă închide centralele pe cărbune până la finalul anului, așa cum a promis Comisiei Europene. Avertismentul vine chiar de la ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, care poartă negocieri dure cu cei de la Bruxelles pentru a ne mai păsui încă cinci ani. În cazul în care oficialii români nu reuşesc să ajungă la o înţelegere cu Comisia Europeană, dependenţa pentru importuri ar fi şi mai mare, iar preţurile ar putea exploda ceea ce ar înseamna facturi și mai mari pentru milioane de români, a relatat Antena 3 CNN.
În urmă cu cinci ani, România s-a angajat în fața Comisiei Europene că până la finalul anului 2025 va închide toate centralele pe cărbune. Unele au fost închise, altele încă funcționează, cum ar fi cele de la Complextul Energetic Oltenia iar acum termenul negoiat se apropie. Țara noastră a primit și bani europeni pentru a înlocui producțiile pe cărbune. 4 miliarde de lei pentru a construi două centrale pe gaze și una fotovoltaică, însă proiectele nici măcar nu au început.
"Centralele sunt pe hârtie şi cei de la Comisie ne-au întrebat pe bună dreptate: «Oameni buni, v-am dat banii, ori ne daţi banii înapoi, ori le închideţi»", a declarat Bogdan Ivan, potrivit Antrena 3 CNN.
Acum riscăm să rămânem cu o gară mare în producția de energie. Mai exact, 1.425 de megawati am pierde dacă închidem două dintre centralele de la Complexul Energetic Oltenia. O cantintate suficientă care poate acoperi consumul la aproximativ un milion de gospodării.
"Avem un studiu care ne arată că România are patru scenarii. Dacă am închide grupurile pe cărbune, am fi într-adevar în risc de blackout. Am venit cu detalii tehnice şi argumente, are peste 6.000 de pagini studiul. A rămas să mai transmitem o serie de clarificări în cursul săptămânii Comisiei şi sper ca aceste argumente să putem păstra cel puţin trei grupuri în funcţiune şi alte două, în rezerve", a mai precizat ministrul Energiei.
În cazul în care negocierile cu cei de la Bruxelles nu vor avea un rezultat pozitiv, România va fi tot mai mult la mâna importurilor scumpe. Iar energia de la alții nu este deloc ieftină, din contră. Zilele trecute, un megawatt costa pe piața spot 2.000 de lei, ceea ce ar însemna undeva la 2 lei pe kWh. Un tarif care în factura noastră, cu tot cu taxe, ar fi mult mai mare.
"Când noi importam aproximativ 22% din tot consumul României, suntem dependenţi de preţurile de pe bursele internaţionale. România, în ultimii 10 ani, s-a transformat din exportator în importator, îin contextul în care a scos din producţie capacităţi de 7000 mgw, a pus altele în loc doar în jurul de 1.200 mgw", a mai afirmat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei precizează că orice amânare trebuie să vină cu garanția construirii de capacități noi de producție pe gaze, astfel încât tranziția să fie realizată fără vid energetic și fără impact foarte mare asupra tarifelor.