"Revolta anticomunistă de la Brașov rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra şi garanta drepturile şi libertățile cetățenești şi de a consolida democrația constituțională", a transmis sâmbătă premierul Ilie Bolojan, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987, de la Braşov.
"Cu 38 de ani în urmă, în plină dictatură, la Brașov izbucnea prima revoltă anticomunistă, un protest spontan al muncitorilor transformat rapid într-o amplă mișcare de stradă a oamenilor care au avut curajul extraordinar de a spune 'nu' dictaturii şi minciunii şi care au arătat lumii întregi că niciun sistem, oricât de opresiv ar fi, nu poate îngrădi dorința de libertate şi demnitate a românilor.
Bolojan: Revolta de la Brașov a deschis calea către Revoluția din Decembrie '89
Această revoltă, strigăt de disperare şi act de curaj colectiv, a spart zidul tăcerii impuse de regimul totalitar de atunci şi a deschis drumul către Revoluția din Decembrie 1989, care a dus la prăbușirea dictaturii.
Revolta anticomunistă de la Brașov rămâne un reper al rezistenței în fața nedreptății, amintindu-ne de datoria pe care o avem, ca societate, de a apăra şi garanta drepturile şi libertățile cetățenești şi de a consolida democrația constituțională - ca formă de apărare împotriva oricărei forme de autoritarism", a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că, în contextul actual, este datoria generațiilor prezente să protejeze adevărul istoric şi să construiască o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice.
"Respect faţă de curajul cu care ei au înfruntat opresiunea totalitară pentru a ne redobândi drepturile şi libertățile ce le-au fost încălcate românilor timp de mai multe decenii!
Astăzi, într-un context regional marcat de provocări de securitate, de campanii de dezinformare şi tentative de rescriere a istoriei naționale, avem datoria morală de a proteja adevărul istoric şi memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, să combatem falsificarea istoriei noastre recente care alimentează nostalgia faţă de un regim ce a încălcat demnitatea umană şi să construim împreună o societate rezilientă, întemeiată pe valori democratice", a spus prim-ministrul.
Cum s-a desfășurat revolta anti-comunistă de la Brașov
Primele proteste au început practic pe 14 noiembrie 1987, într-o secție a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumătate din bani. Fără să fie organizați dinainte, muncitorii au decis să nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Oamenii au încercat să obțină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, însă șeful de secție din acea noapte i-a tratat cu dispreț și a anunțat conducerea administrativă despre întreruperea lucrului abia la ora 5 dimineața. La ora 7.00 au sosit și muncitorii din schimbul I, așa că starea de agitație și protestele s-au amplificat.
Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar în jurul orei 8.00 circa patru mii de oameni erau adunați la porțile acesteia. În jurul orei 11.00 ei au luat hotărârea să meargă la sediul Comitetului Județean al PCR, ca să se facă ascultați. La ieșirea din întreprindere, unii protestatari ezită și se retrag, iar coloana care pornește spre Consiliul Județean al P.C.R. este alcătuită doar din circa 400 de oameni.
Inițial demonstranții au scandat revendicări sociale, precum "Vrem mâncare și căldură!", "Vrem banii noștri!" și "Vrem pâine fără cartelă!".
Protestatarii de la Brașov au fost condamnați pentru "huliganism"
În centrul orașului, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, cu sloganuri precum "Jos Ceaușescu!", "Jos comunismul!", "Jos dictatura!" și "Jos tiranul!"
Ajunsă în centrul orașului, mulțimea a luat cu asalt clădirea Comitetului Județean de Partid și sediul primăriei, aruncând în piață portretele lui Ceaușescu și incendiind materiale de propagandă și documente de partid în centrul Brașovului. La sosirea serii, forțele de Securitate și armata au înconjurat zona centrală a orașului și au împrăștiat prin forță revolta, folosind inclusiv gaze lacrimogene.
Circa 300 de protestatari au fost arestați. De teama ca revolta să nu se extindă și în alte orașe, regimul ceaușist a ales să trateze protestele drept "cazuri izolate de huliganism", iar sentințele nu au depășit trei ani de închisoare. În multe cazuri, instanța a dispus executarea pedepselor la locul de muncă și deportarea din oraș a celor condamnați.
După 1990 au putut fi documentate de către cercetători circa 100 de sentințe pronunțate în Brașov, în timp ce alți manifestanți au fost condamnați în urma unor procese ținute pe tot teritoriul României, potrivit Wikipedia.
Ştiri video recomandate
