Adevărul este că trăim într-o zonă ceva mai ferită de astfel de fenomene naturale, prin urmare nu reprezintă o prioritate pentru autorități. Spre exemplu, există o lege în România, Ordonanța nr. 20/1994, în care se precizează că primăriile, consiliile locale și județene au obligația de a ”elabora programele și monitoriza acțiunile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor”, iar pentru ”construcțiile cu destinația de locuință, expertizate tehnic și încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vor notifica în scris proprietarii, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare aceste construcții”. Același act normativ obligă și la avertizarea populației prin montarea unor panouri în dreptul principalelor intrări. Inspectorul șef regional al Inspectoratului Județean în Construcții, Tiberiu Ilie, anunța în această primăvară, într-un răspuns scris furnizat Turnul Sfatului, că instituția pe care o conduce nu a primit nicio listă de la autoritățile locale cu imobilele în pericol de prăbușire.
Mai multe, pe turnulsfatului.ro.
