Comisia Europeană urmează să stabilească strategii pentru asigurarea proviziilor esențiale și a echipamentelor critice necesare în situații de urgență. Printre principalele recomandări se numără crearea unor rezerve individuale de alimente și alte resurse pentru cel puțin 72 de ore.
„Pe lângă alimente, în cazul bolnavilor cronici, un aspect foarte important de menționat ar fi că în această trusă, kit de urgență, ar fi util să aibă o rezervă de medicamente pe care ei le folosesc de altfel în tratarea bolilor de care suferă. O altă utilitate ar avea o lanternă cu baterii, de altfel, pentru că nu vom mai avea energie electrică. Alimentele să fie neperisabile, iar medicamentele la care făceam referire să fie verificate în permanență, astfel încât să nu expire, verificat termenul de valabilitate al acestora. Și un radio. Este foarte important pentru că putem asculta mesajele pe care autoritățile le transmit. Avem undele radio care știm foarte bine că în caz de situații de urgență nu pică așa ușor. Și atunci vom asculta prin intermediul radioului mesajele care autoritățile le transmit”, a explicat cpt. Bogdan Toma, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), la Antena 3 CNN.
”Este foarte important să avem o sumă de bani lichizi”
Un alt element esențial al kitului de urgență este o sumă de bani lichizi.
„N-aș putea să vehiculez o sumă, însă este foarte important să avem o sumă de bani lichizi pe care să o punem în acel kit, având în vedere că există posibilitatea ca energia electrică să fie întreruptă. Automat, bancomatele nu vor mai funcționa. Nu se vor mai putea face plăți cu cardurile, cu telefoanele sau cu ce mai facem în acest moment. Și atunci este foarte bine să avem o sumă pe care fiecare o consideră utilă. Pentru că dacă aș vehicula o sumă, probabil că nu ar fi ok pentru toată lumea”, a mai spus el.
Pentru ce tipuri de situații trebuie să fim pregătiți
Strategia Comisiei Europene este bazată pe raportul Niinistö, realizat de fostul președinte al Finlandei, care analizează diverse situații de criză, nu doar cele de natură militară. Cpt. Bogdan Toma a subliniat că în România, încă din 2018, DSU recomandă pregătirea unui astfel de kit de urgență pentru diverse situații, cum ar fi incendii, cutremure, inundații sau chiar un conflict armat.
„Fac mențiunea că la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, încă din anul 2018, de la momentul la care a fost lansată Platforma Națională de Pregătire Fii Pregătit, noi am prevăzut acest ghid. Deci nu este un element de noutate, noi am venit către populație prin diverse canale și am informat, le-am formulat recomandarea ca fiecare persoană sau fiecare familie să aibă un astfel de kit în locuința personală pentru diferite situații de urgență. Fie că vorbim de incendii, fie că vorbim de cutremure, fie că vorbim de inundații, fie de un conflict armat”, a explicat specialistul.
În ceea ce privește măsurile preventive, oficialul DSU a subliniat că nu există motive de panică.
„În primul rând că nu este cazul să ne panicăm. Aceste măsuri, așa cum ați precizat și dumneavoastră, sunt preventive. Încă din anul 2018, când la granița noastră nu exista un conflict armat, noi făceam recomandări pentru așa ceva.”
Cum sunt informați cetățenii
Autoritățile iau în calcul și distribuirea unor pliante cu recomandările esențiale pentru pregătirea în caz de urgență, după modelul unor inițiative din alte state europene.
„Inclusiv în această perioadă, există în derulare o campanie de la nivelul departamentului pentru situații de urgență într-un lanț de benzinării în care sunt distribuite pliante și nu numai cu acest kit de urgență, ci și cu ghidurile pe care oamenii le pot consulta pe platforma națională fiipregatit.ro.”
Alte măsuri esențiale pentru siguranță
Pe lângă kitul de urgență, există și alte măsuri importante pe care oamenii le pot lua pentru siguranța lor.
„Putem să ne referim aici la montarea detectoarelor de fum. Putem să ne referim aici la amplasarea unui stingător în apropierea bucătăriei sau aparatelor de gătit. Sunt foarte multe scenarii și foarte multe măsuri preventive pe care oamenii le pot lua, pentru că, într-o situație de urgență, după cum bine știm, populația este primul intervenient. Până când echipajele de intervenție își croiesc drum și ajung la locul intervenției, populația este primul intervenient”, a explicat cpt. Bogdan Toma.
În plus, oficialul DSU recomandă ca oamenii să urmeze cursuri de prim ajutor.
„De asemenea, pot și sfătuiesc să urmeze un curs de prim ajutor, pentru că pot asista la o situație de urgență și pot acorda primul ajutor unor persoane care nu ar avea nevoie sau ar avea necesitatea într-o măsură mai mică de o resursă medicală, acea resursă medicală putând fi deplasată la o situație de urgență de mai mare amploare.”