Anul viitor se împlinesc 170 de ani de când s-a zbătut Andrei Mureşanu să găsească cuvintele potrivite pentru poemul „Deşteaptă-te, române!“, denumit în timpul Revoluţiei din 1848 „Un răsunet“.
Românii au intonat imnul naţional actual şi la Revoluţia din 1989. Până atunci, fusese interzis de comunişti. De 27 de ani, însă, se cântă negreşit pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României.
Pe Câmpia Libertăţii, astăzi o stradă din Blaj, a ajuns şi Andrei Mureşanu în mai 1848. Alături de Ioan Popasu, Iacob Mureşianu şi Ioan Bran, a fost membru al delegaţiei Braşovului, la adunarea de-acolo, condusă de istoricul George Bariţiu. Mureşanu, „poetul generaţiei paşoptiste transilvane“, cum l-au supranumit biografii lui, şi-a aşezat în versuri impresiile despre eveniment: „Aceasta e ziua în care românul/ Pătruns de chemarea spiritului său/ Îşi scutură jugul, impus de păgânul/ Ce n-avu nici lege, nici chiar Dumnezeu“. A continuat să compună şi altele, iar noul poem, „Un răsunet“, în prezent „Deşteaptă-te, române!“, a mobilizat o grămadă de tineri în lunile ce-au urmat.
Continuarea, pe Adevărul.
