Bucureștiul ar putea învăța din plin din experiența spaniolă atunci când vine vorba despre folosirea banilor europeni pentru modernizarea infrastructurii feroviare, dar și în privința fluidizării traficului într-o capitală europeană. Mai ales în condițiile în care autoritățile române vorbesc de ani de zile despre modernizarea Gării de Nord, de construirea unei noi magistrale care să facă legătura între Gara de Nord și Aeroportul Henri Coandă sau de o altă magistrală a cărei dare în folosință pare să fie amânată la nesfârșit.
O delegație de jurnaliști din România și oficiali din Ministerul Fondurilor Europene au putut descoperi asta la fața locului, în Spania.
Gara din Madrid, 22 de milioane de călători pe an
Madrid. Gara Puerto de Atocha. Locul în care în urmă cu 15 ani, pe 11 martie 2004, 16 români își pierdeau viața alături de alte 183, în atentatele care au zguduit o lume întreagă. Astăzi, una dintre cele mai modernă gări din Europa. O gară cu o grădină tropicală în interior, în care ajung în fiecare zi, 400.000 de călători, 22 de milioane pe an, cu un potențial de 35.000 de milioane și peste 93.500 de trenuri, 260 de trenuri care vin aici pe zi.
Dar spaniolii s-au gândit la trenuri de mare viteză încă din anii 80. Și atunci au început investițiile atât în calea ferată de acest tip - care între timp a ajuns la o lungime de 4.500 de kilometri, iar alți 1.300 de km sunt în construcție - dar și la modernizarea gărilor pentru a putea primi acest gen de tip de trenuri.
"Aici e zona ministerelor, a muzeelor, aici e zona artei. Suntem practic în centru, oamenii vin din altă parte a țării și ajung aici. Inițial era o mică stație, care conecta sudul Madridului, un edificiu de final de secol al XIX-lea, cu un tip de arhitectură metalică de secol XIX. Aici era zona de tren inițială. În această stație avem intermodalitatea, tren de mare viteză, regionale, de viteză și metrou, plus toate conexiunile de autobuze, de mașini electrice. Stația în sine nu a fost reabilitată cu fonduri europene, fondurile europene au fost direcționate către liniile de mare viteză. Din gara din Madrid pleacă trei linii de mare viteză: din Madrid spre Sud, Malaga, Sevilla, Madrid - partea mediterană, Valencia, Alicante, Madrid - Catalunya, frontiera franceză. Spania a fost receptor de fonduri europene, Fondul European de Dezvoltare, după integrarea Spaniei în Uniunea Europeană. Au fost perioade în care s-au canalizat fonduri spre autostrăzi, acum ele se orientează spre acest tip de infrasctură, feroviară. Doar China are o rețea de căi ferate de mare viteză mai mare", spune, cu mândrie, una dintre gazde.
Între 2000 - 2013, Spania a primit de la Uniunea Europeană peste 600 de milioane de euro pentru modernizarea căii ferate, iar în perioada 2014 - 2020, alte peste 500 de milioane de euro pentru realizarea unui sistem de transport intermodal.
În gara din Madrid, traficul de călători de trenuri de mare viteză, cel de trenuri regionale și cel de mică viteză sunt separate. În Spania, trenurile de mare viteză circulă cu până la 310 kilometri la oră, sub 250 de km la oră, avem alt tipuri de tren, 160 de km/oră, iar trenurile regionale circulă cu o medie de 110 de km la oră.
În Spania, pasagerii tind să apeleze mai degrabă la trenurile de mare viteză decât la avioane. Într-o zonă, precum Madrid-Barcelona, pe un traseu de trei ore, prețurile sunt similare, oamenii iau trenul, chiar dacă timpul este un pic mai mare, dar ajung în stație, în centru, nu mai mergi la aeroport. La distanțe de 5-6 ore, se preferă avionul. Madrid-Barcelona - 3 ore, Madrid - Valencia, 2 ore și jumătate, Madrid-Malaga, 2 ore și jumătate.
În gara din Madrid, în zona trenurlor de mare viteză există 15 intrări și ieșiri, în zona trenurilor regionale există 10 intrări și ieșiri, iar cine vine cu un tren de mare viteză poate lua apoi trenul regional, cu același bilet. În acest moment, în Madrid se construiește un tunel de mare viteză care să lege nordul de sud.
O stație de metrou de metrou, cu 20 de milioane de euro
Stația de metrou Paco de Lucia. O stație ce poartă numele unui celebru chitarist de flamengo. Cea mai recentă construită în Madrid, acum patru ani. Imediat, după ce intri, un perete uriaș cu o operă artistică superbă. 20 de milioane de euro.
“Eu am fost coordonatorul lucrării între guvernul regional și construcție, ultimului plan de dezvoltare care a presupus două stații de metrou și asta a fost ultima. Banii veneau de la cine ni-i dădea, nu mai conta. În linii mari, Banca Mondială, Uniunea Europeană, Guvernul spaniol, guvernul regional. Ne-am mișcat între etapele politice, legistlative, termenul nostru a fost șase luni pentru decizia politică, șase-opt luni dezvoltarea proiectului, construirea ideii de proiect, doi ani pentru execuția proiectului. În realitate sunt patru ani practic. Stația de aici a costat 20 de milioane de euro, depinde de adâncimea proiectului, și dacă îl interconectăm cu mai multe linii, se dublează. Dar media pentru o asemenea stație este 20 milioane de euro, acum ceva timp în urmă. Dacă au fost 90% fonduri europene și multilaterale, 10% am pus noi”, a declarat Juan Antonio Marquez, sunt reprezentantul metroului din Madrid. De 20 de ani director, doctor inginer civil, arhitect de mediu civil.
În Madrid, linia care merge la aeroport, e o linie scurtă, e un parteneriat public-privat, care a costat 50-70 de milioane de euro.
Acesta a făcut și o remarcă care ar putea să le ofere un indiciu autorităților române: ‘Vorbiți cu investitorii privați. Dacă e un vreun mall, vreun centru comercial în zonă, s-ar putea să se ofere să facă ei stația de metrou. Ar fi interesant să aveți întâlniri de lucru cu privații, mai ales din zona marilor centre comerciale, pentru că sunt capabili, nouă ne-au oferit această variantă, să construiască stația de metrou gratis, dacă au legătură directă cu centrul comercial. Este foarte important să vorbiți cu privații. Faceți stația de metrou gratis și noi vă punem la dispoziție infrastructura. În aglomerări de 200.000 de oameni. Noi nu am reușit să facem asta, dar le-am avut în vedere și ar trebui să le aveți în vedere”.
Metroul din Madrid, 2 milioane de călători pe zi
În fiecare zi, prin metroul din Madrid, circulă 2 milioane de călători. În multe dintre stațiile de călători cu metrou nu există neapărat persoane care să vândă cartele. Există automate. Dacă au o problemă, sună prin interfon și apare cineva și se rezolvă.
Grafitti-ul dă dureri de cap
Cea mai mare bătaie de cap pentru oficialii metroului din Madrid, atunci când vine vorba de întreținerea stațiilor sau a garniturilor de metrou: vandalismele. “În câteva minute, 20 de persoane ne-au vopsit trenul complet. Scoatem trenul din circulație și îl revopsim”. Grafitti-ul se curăță greu. Sigur, important e să ai stațiile și liniile în care să o faci.
Bani europeni pentru ascensoarele din stații
În cadrul Programului Operațional FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ FEDER 2014-2020 al Comunității Madrid, Metroul din Madrid participă prin intermediul realizării de acțiuni specifice încadrate în Axa 4 a respectivului Program Operațional, ce constau în: “Promovarea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele”.
În mod concret, acțiunile selectate pentru cofinanțare în proporție de 50% din aceste fonduri structurale, constau în Instalarea de Ascensoare în 16 Stații ale Rețelei de Metrou și Instalarea de 15 Celule Reversibile la Centrele de Transformare a Tracțiunii, suma totală a subvenției alocate fiind de 24 milioane de euro, pentru a contribui la o mobilitate urbană sustenabilă, în detrimentul utilizării unui transport urban mai poluant.
În cadrul Comunității Madrid s-au realizat importante lucrări de mărire a rețelei de Metrou din Madrid, care au beneficiat de ajutor financiar de la Fondurile de Coeziune Europeană ale Uniunii Europene, cum a fost prelungirea Liniei 11 către Fortuna și porțiunea Liniei 8 cuprinsă între stațiiile Feria de Madrid și Aeroport T1-T2-T3.
*deplasare realizată cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene, în cadrul unui proiectului „Ce înseamnă Coeziunea în UE?", finanțat prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020. Proiectul este implementat de Direcția de Comunicare a MFE, pentru a asigura, cu ajutorul mass-media, o mai bună vizibilitate a beneficiilor pe care Politica de Coeziune le generează în viața cetățenilor din RO/UE.
