"Pentru a hotărî conform celor ce sunt consemnate în sus-pomenita Decizie, Curtea de apel a considerat, în privința inc. Popescu Gheorghe, dar și în privința inc. Copos Gheorghe, Borcea Cristian, Becali Ion și Becali Victor, că reglementările incidente din noul Cod Penal, constituie legea penală mai favorabilă, iar în cazurile inculpaților Stoica Mihai, Pădureanu Jean și Nețoiu Gheorghe dimpotrivă, a considerat că legea penală mai favorabilă o constituie Codul Penal din 1969. Astfel de greșeală de judecată, inadmisibilă și gravă, este rară precum cataclismele. Unul la un secol!
Nu se poate ști, - nici judecătoarele care au dat Decizia nu vor afla! -, care au fost temeiurile de drept în baza cărora, în același consorțiu procesual, pentru cazuri de indivizibilitate (participarea mai multor persoane la comiterea aceleiași infracțiuni) unora dintre subiecții pasivi ai acțiunii penale li s-a aplicat legea penală nouă, cu titlu de normă legală mai favorabilă, iar altora, cu același titlu, legea penală veche. În context, condamnarea României la C.E.D.O. este previzibilă", arată avocatul Panaitescu.
Avocatul Panaitescu subliniază că prin "lege penală mai favorabilă" se înțelege oricare dintre instituțiile fiecărei legi penale care conțin dispoziții mai favorabile inculpatului, și nu după cum au aplicat integral judecătoarele CAB, fie legea veche, fie legea nouă:
"În raport cu cele ce precedă, se constată că aplicarea legii penale mai favorabile, în întregul ei este imposibilă în fapt și, prin urmare, inadmisibilă în drept întrucât șirul combinațiilor comparative în privința instituțiilor acesteia este infinit. Stăruința aplicării integrale numai a uneia dintre legile penale se transformă într-o sursă inepuizabilă de erori judiciare întrucât acest întreg - legea - subsumează instituțiile specifice, individualizate exemplificativ sub pct. b1 or, acele instituții nu sunt toate mai favorabile într-una din legi și toate mai nefavorabile în cealaltă.
Astfel, bunăoară, Noul Cod penal are pedepse în limite mai mici decât vechiul Cod penal dar termenele de prescripție a răspunderii penale și a executării pedepsei sunt mai mari. În funcție de cele două instituții specifice, care dintre legile penale este mai favorabilă? O altă consecință a perseverării în eroare o constituie și defetismul ce sugerează aservirea Justiției altor structuri ori instituții ale statului.
Paradoxul care a dus la condamnarea lui Gică Popescu
Referindu-se la modul în care au ajuns judecătoarele să-l condamne pe Gică Popescu, av. Panaitescu subliniază:
"Aplicarea integrală a legii penale mai favorabile în cazul inc. Popescu Gheorghe i-a creat, în mod paradoxal, o situație judiciară mai gravă decât aceea care ar fi rezultat din aplicarea, pe instituții, a legii penale mai favorabile or, această lege, obligatoriu aplicată, trebuie să fie, tot obligatoriu, de efecte mai favorabile nu de efecte mai nefavorabile! Dacă Noul Cod penal constituie legea mai favorabilă, aplicată in integrum, atunci judecătoarele au trebuit să admită și că infracțiunea continuată de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., nu mai poate fi privită ca o unitate legală întrucât subiectul pasiv al acesteia nu este unic, astfel încât, schimbând încadrarea juridică, instanța de control judiciar a transformat cele două acte materiale ale infracțiunii continuate în două infracțiuni concurente de înșelăciune al căror regim sancționator, stabilit potrivit disp. art. 39 lit. b C.pen., a implicat adăugarea sporului de 1/3 (1 an o lună și 10 zile închisoare) din totalul celorlalte pedepse stabilite (1 an și 4 luni și 2 ani). În conformitate cu disp. art. 10 din Legea nr. 187/2012, de punere în aplicare a Codului penal, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă or, Gică Popescu nu a fost judecat pentru fapte săvârșite după 01. 02. 2014!
Dacă, în cazul acestui inculpat, legea penală mai favorabilă era aplicată pe instituții, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 1032/2012, atunci judecătoarele ar fi trebuit să constate că pedeapsa pentru infracțiunea de înșelăciune este prescrisă și că pedepsele de 1 an și 4 luni închisoare și de 2 ani, stabilite pentru celelalte 2 infracțiuni reținute în sarcina sa, prin contopire, îndeplineau condițiile aplicării suspendării condiționate ori condițiile suspendării sub supraveghere a executării acestora. ICCJ va pronunța, la 14. 04. 2014., o hotărâre prealabilă care va tranșa chestiunea de drept sumar analizată în cele ce precedă„.
