Antena 3 Actualitate DOSARELE ANTENA3.RO Alegerile europarlamentare

DOSARELE ANTENA3.RO Alegerile europarlamentare

24 Noi 2007   •   07:58
<font color=red>DOSARELE ANTENA3.RO</font> Alegerile europarlamentare

Primele alegeri pentru cele 35 de locuri din Parlamentul European pentru politicieni români s-au derulat duminică, 25 noiembrie. Stabilite iniţial pentru data de 13 mai, euroalegerile au fost amânate pentru toamnă, pentru a nu se suprapune cu referendumul ce viza demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În cele din urmă, votul pentru europarlamentare s-a suprapus totuşi cu un referendum, cel pentru introducerea votului uninominal.

Câte mandate are România?

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană din 25 aprilie 2005, României i-a fost alocat un număr de 35 de mandate de parlamentar. Până la momentul aderării, România beneficiase de acelaşi număr de locuri pentru observatori în Parlamentul European. Observatorii au fost desemnaţi de Parlamentul României şi au deţinut un statut provizoriu de deputaţi pentru perioada dintre data aderării si organizarea euroalegerilor.

Cei 35 de parlamentari ce urmează a fi aleşi vor reprezenta România în Parlamentul European până în 2009, când sunt programate euroalegeri în toate ţările Uniunii Europene. Ultimele alegeri au avut loc în anul 2004. Totuşi, din 2009, România ar putea fi reprezentată de numai 33 de parlamentari, potrivit unui proiect al eurodeputaţilor Alain Lamassoure şi Adrian Severin privind repartiţia locurilor de deputaţi pentru noua legislatură a PE de după alegerile din 2009.

Cine candidează? Cine votează? Cine câştigă?

Potrivit Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, membrii din România pentru acest organism sunt aleşi pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente. Pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit, până în ziua organizării alegerilor, vârsta de 23 de ani.

Concomitent, au drept de vot cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua organizării alegerilor, inclusiv. De asemenea, la alegerile din România, poate vota sau poate candida orice cetăţean al Uniunii Europene cu statut de rezident. Aceste drepturi pot fi exercitate într-o singură ţară.

Pentru partidele politice, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional. În schimb, candidaţii independenţi trebuie să obţină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral naţional. Acest coeficient se calculează ca raport între numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentar european ce revine României.

Ce este Parlamentul European?

Parlamentul European este unul dintre principalele organisme ale Uniunii Europene. Legitimat prin vot universal direct, Parlamentul European şi-a sporit continuu influenţa şi puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, mai cu seamă Tratatul de la Maastricht din 1992 şi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naţionale.

Parlamentul este singura instituţie comunitară ale cărei şedinte şi deliberări sunt publice. Dezbaterile, avizele şi rezoluţiile acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Parlamentul are trei funcţii esenţiale:

1. Are, alături de Consiliul Uniunii Europene, atribuţii legislative. Adoptă legislaţia Uniunii Europene (regulamente, directive, decizii), participarea sa la procesul legislativ contribuind la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate.

2. Împarte autoritatea, în domeniul bugetar, cu Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeana întocmeşte proiectul de buget, care este aprobat de Parlament şi de Consiliu, cu posibilitatea acestora de a efectua modificări. Parlamentul poate modifica cheltuielile, iar Consiliul are ultimul cuvânt la capitolul venituri bugetare.

3. Exercită un control democratic asupra Comisiei Europene. Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei sau poate impune retragerea unuia dintre comisari prin neacordarea votului de încredere.

Începând cu anul 1979, membrii Parlamentului sunt aleşi prin vot, la nivel naţional, o dată la cinci ani. În perioada 1952-1976, aceştia erau numiţi de către parlamentele statelor membre. Numărul de fotolii parlamentare este proporţional cu populaţia fiecărui stat membru.

Ce vor alegătorii români de fapt

Consilierii britanici ai PSD au realizat, vara aceasta, un studiu care arată că, în pragul alegerilor, pe votanţi îi interesează de fapt nivelul pensiilor, al salariilor şi serviciile din învăţământ şi sănătate. În aceste condiţii, consilierii britanici au recomandat PSD să dezvolte în campania electorală subiecte legate de creşterea pensiilor, de subvenţii pentru agricultori, de educaţie, sănătate şi locuinţe. De asemenea, consultanţii recomandau Partidului Social Democrat să profite de absenteism, având în vedere că electoratul său este cel care se prezintă în proporţia cea mai mare la vot.

Un alt exemplu vine din judeţul Bacău, unde numai patru preşedinţi de asociaţii de proprietari au răspuns invitaţiei adresate de Prefectură pentru o întâlnire având cu scopul de a ?conştientiza importanţa exercitării dreptului de vot şi încurajarea cetăţenilor să vină la urne? la scrutinele pentru europarlamentare şi referendum. ?Din păcate, spiritul civic este, în continuare, în stare de letargie în rândul populaţiei mature băcăuane, cu toate eforturile legale făcute de administraţie?, susţine purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bacău.

De asemenea, majoritatea sondajelor efectuate la final de campanie arată că alegerile se vor remarca prin absenteism. Europarlamentarele par să fi intrat într-un con de umbră, ca şi referendumul pentru uninominal, cu toate eforturile preşedintelui. Lipsa de interes nu a ajutat partidele candidate. De fapt, ele şi-au structurat campania pe baza acestei premize, rezultând o campanie fadă, fără vlagă, cu politicienii plictisiţi. În plus, alegătorii mai rasaţi au constatat tendinţa partidelor de a folosi drept motor de campanie candidaţi populari şi bine pregătiţi, dar plasaţi pe locuri neeligibile. Iar în fruntea listei se găsesc de fapt oameni pe care, în general, electoratul nu i-ar trimite la Bruxelles.

Ineditul acestei campanii, trecut aproape neobservat, este o nouă modalitate a politicienilor de a se apropia de electorat. Spaţiul virtual, mai clar ? blogul. Ultimul exponent: Ion Iliescu. Ce altă modalitate mai directă ar fi putut găsi opoziţia ? şi nu numai ? în comunicarea cu tinerii, dar şi cu cei mai puţin tineri.

Diaspora italiană, dezamăgită

Avocatul Geta Lupu, secretar naţional al Partidului Românilor din Italia, a dat publicităţii câteva detalii despre ce cred cei de departe despre campania şi despre alegerile de duminică: ?În primul rând, regretam că românii din Italia nu vor avea posibilitatea să voteze unul din reprezentanţii lor. Un român care să cunoască exigenţele diasporei. Noi, PIR, am susţinut de la înfiinţare că românii din străinătate să aibă proprii reprezentanţi în Parlamentul European. (...) Partidele din România nu au dat semne de interes pentru diaspora. Nu s-au apropiat de românii din Italia, care reprezintă un procent semnificativ din electorat. Oricum, fac un apel către concetăţenii noştri din Peninsulă, de a se prezenta la vot. Cu cât vor fi mai numeroşi, cu atât vor demonstra politicienilor din România importanţa electoratului din diaspora.?

Cetăţenii români prezenţi în Italia şi San Marino vor putea vota, conform comunicatului Ambasadei, la: Roma - două secţii, Milano, Torino, Florenţa, Asolo - Treviso, Genova, Bari şi la San Marino. Nu este specificată secţia din Padova, care apare doar pe situl Ministerului de Externe, fără adresă şi număr de telefon. Nici procesul electoral nu a fost îndeajuns mediatizat în Italia, nici pe siturile oficiale, nici îin mass media. De fapt, românii din Italia nu au fost deloc informaţi despre aceste alegeri.

Sondaje, mai mult sau mai puţin ancorate în realitate

PD, partidul cel mai bine plasat, a pierdut procente tocmai în faţa PLD. Dacă stăm să ne gândim, campania democrată a trecut aproape neobservată, greul fiind dus de preşedinte, responsabil şi cu referendumul. PNL urcă, cu toate scandalurile din ultima perioadă, PSD se străduieşte, să vedem dacă cu folos, PNG scade, deşi Becali trage nădejde la 10 procente, UDMR se zbate, iar PRM, cu toată miza sa din conflictele româno-italiene, pierde totuşi teren.

Votul în cifre şi procedura electorală

Au fost înfiinţate 34.678 de secţii în întreaga ţară, câte 17.339 pentru fiecare proces de vot. La acestea se adaugă 190 de secţii organizate de Ministerul Afacerilor Externe (181) şi Ministerul Apărării (9). Pentru a evita confuzia între europarlamentare şi referendum, secţiile vor fi delimitate şi indicate corespunzător. Distincţia dintre acestea se face printr-un panou pe care va scrie RVU - referendum vot uninominal. Se poate vota în baza cărţilor de identitate, a buletinelor de identitate, a cărţilor provizorii de identitate şi a pasapoartelor. De asemenea, pentru studenţii care vot vota în campusurile universitare, este necesar şi carnetul de student.

Au fost tipărite 20.459.635 de buletine de vot şi timbre autocolante şi au fost realizate 87.615 ştampile cu menţiunea votat. 18.267.639 de români sunt înscrişi, plus cinci cetăţeni comunitari care au cerut să-şi exprime opţiunea la alegerile pentru Parlamentul European. Ei pot vota numai pe liste suplimentare, pe baza unor adeverinţe obţinute de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Ministerul de Interne menţine prevederea de la ultimul referendum: pentru evitarea fraudelor, nu se vor organiza secţii de votare în gări sau aerogări. Cei care nu vor vota la secţiile de pe raza de domiciliu vor fi condiţionaţi de completarea unei declaraţii pe proprie răspundere, unde se va specifica faptul că nu au mai votat în acelaşi scop.

Ella Moroiu, Antena3.ro

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close