Primele alegeri pentru cele 35 de locuri din Parlamentul European pentru politicieni români s-au derulat duminică, 25 noiembrie. Stabilite iniţial pentru data de 13 mai, euroalegerile au fost amânate pentru toamnă, pentru a nu se suprapune cu referendumul ce viza demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În cele din urmă, votul pentru europarlamentare s-a suprapus totuşi cu un referendum, cel pentru introducerea votului uninominal.
Câte mandate are România?
Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană din 25 aprilie 2005, României i-a fost alocat un număr de 35 de mandate de parlamentar. Până la momentul aderării, România beneficiase de acelaşi număr de locuri pentru observatori în Parlamentul European. Observatorii au fost desemnaţi de Parlamentul României şi au deţinut un statut provizoriu de deputaţi pentru
perioada dintre data aderării si organizarea euroalegerilor.
Cei 35 de parlamentari ce urmează a fi aleşi
vor reprezenta România în Parlamentul European până în 2009, când sunt programate euroalegeri în toate ţările Uniunii Europene. Ultimele alegeri au avut loc în anul 2004. Totuşi, din 2009, România ar putea fi reprezentată de numai 33 de parlamentari, potrivit unui proiect al eurodeputaţilor Alain Lamassoure şi Adrian Severin privind repartiţia locurilor de deputaţi pentru noua legislatură a PE de după alegerile din 2009.
Cine candidează? Cine votează? Cine câştigă?
Potrivit Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, membrii din România
pentru acest organism sunt aleşi pe bază de scrutin de listă, potrivit
principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi
independente. Pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii români cu drept de
vot care au împlinit, până în ziua organizării alegerilor, vârsta de 23 de ani.
Concomitent, au drept de vot cetăţenii români
care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua organizării alegerilor,
inclusiv. De asemenea, la alegerile din România, poate vota sau poate candida
orice cetăţean al Uniunii Europene cu statut de rezident. Aceste drepturi pot
fi exercitate într-o singură ţară.
Pentru partidele politice, pragul electoral
de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate
la nivel naţional. În schimb, candidaţii independenţi trebuie să obţină un număr
de voturi egal cu coeficientul electoral naţional. Acest coeficient se
calculează ca raport între numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul
de mandate de parlamentar european ce revine României.
Ce este Parlamentul European?
Parlamentul European este unul dintre
principalele organisme ale Uniunii Europene. Legitimat prin vot universal
direct, Parlamentul European şi-a sporit continuu influenţa şi puterea prin
intermediul unei serii de tratate. Acestea, mai cu seamă Tratatul de la
Maastricht din 1992 şi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la
transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un
parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naţionale.
Parlamentul este singura instituţie comunitară
ale cărei şedinte şi deliberări sunt publice. Dezbaterile, avizele şi rezoluţiile
acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Parlamentul are
trei funcţii esenţiale:
1. Are, alături de Consiliul Uniunii
Europene, atribuţii legislative. Adoptă legislaţia Uniunii Europene
(regulamente, directive, decizii), participarea sa la procesul legislativ
contribuind la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate.
2. Împarte autoritatea, în domeniul bugetar,
cu Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeana întocmeşte proiectul de buget,
care este aprobat de Parlament şi de Consiliu, cu posibilitatea acestora de a
efectua modificări. Parlamentul poate modifica cheltuielile, iar Consiliul are
ultimul cuvânt la capitolul venituri bugetare.
3. Exercită un control democratic asupra
Comisiei Europene. Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei sau
poate impune retragerea unuia dintre comisari prin neacordarea votului de încredere.
Începând cu anul 1979, membrii Parlamentului
sunt aleşi prin vot, la nivel naţional, o dată la cinci ani. În perioada 1952-1976, aceştia erau numiţi de
către parlamentele statelor membre. Numărul de fotolii parlamentare este proporţional
cu populaţia fiecărui stat membru.
Ce vor alegătorii români de fapt
Consilierii britanici ai PSD au realizat,
vara aceasta, un studiu care arată că, în pragul alegerilor, pe votanţi îi
interesează de fapt nivelul pensiilor, al salariilor şi serviciile din
învăţământ şi sănătate. În aceste condiţii, consilierii britanici au recomandat
PSD să dezvolte în campania electorală subiecte legate de creşterea pensiilor,
de subvenţii pentru agricultori, de educaţie, sănătate şi locuinţe. De
asemenea, consultanţii recomandau Partidului Social Democrat să profite de
absenteism, având în vedere că electoratul său este cel care se prezintă în
proporţia cea mai mare la vot.
Un alt exemplu vine din judeţul Bacău, unde numai patru preşedinţi de
asociaţii de proprietari au răspuns invitaţiei adresate de Prefectură pentru o
întâlnire având cu scopul de a ?conştientiza importanţa exercitării dreptului
de vot şi încurajarea cetăţenilor să vină la urne? la scrutinele pentru
europarlamentare şi referendum. ?Din păcate, spiritul civic este, în
continuare, în stare de letargie în rândul populaţiei mature băcăuane, cu toate
eforturile legale făcute de administraţie?, susţine purtătorul de cuvânt al
Prefecturii Bacău.
De asemenea, majoritatea sondajelor efectuate
la final de campanie arată că alegerile se vor remarca prin absenteism. Europarlamentarele
par să fi intrat într-un con de umbră, ca şi referendumul pentru uninominal, cu
toate eforturile preşedintelui. Lipsa de interes nu a ajutat partidele
candidate. De fapt, ele şi-au structurat campania pe baza acestei premize,
rezultând o campanie fadă, fără vlagă, cu politicienii plictisiţi. În plus,
alegătorii mai rasaţi au constatat tendinţa partidelor de a folosi drept motor
de campanie candidaţi populari şi bine pregătiţi, dar plasaţi pe locuri
neeligibile. Iar în fruntea listei se găsesc de fapt oameni pe care, în
general, electoratul nu i-ar trimite la Bruxelles.
Ineditul acestei campanii, trecut aproape
neobservat, este o nouă modalitate a politicienilor de a se apropia de
electorat. Spaţiul virtual, mai clar ? blogul. Ultimul exponent: Ion Iliescu.
Ce altă modalitate mai directă ar fi putut găsi opoziţia ? şi nu numai ? în
comunicarea cu tinerii, dar şi cu cei mai puţin tineri.
Diaspora
italiană, dezamăgită
Avocatul Geta Lupu, secretar naţional al
Partidului Românilor din Italia, a dat publicităţii câteva detalii despre ce
cred cei de departe despre campania şi despre alegerile de duminică: ?În primul
rând, regretam că românii din Italia nu vor avea posibilitatea să voteze unul
din reprezentanţii lor. Un român care să cunoască exigenţele diasporei. Noi,
PIR, am susţinut de la înfiinţare că românii din străinătate să aibă proprii
reprezentanţi în Parlamentul European. (...) Partidele din România nu au dat semne de interes pentru diaspora.
Nu s-au apropiat de românii din Italia, care reprezintă un procent semnificativ
din electorat. Oricum, fac un apel către concetăţenii noştri din Peninsulă, de
a se prezenta la vot. Cu cât vor fi mai numeroşi, cu atât vor demonstra
politicienilor din România importanţa electoratului din diaspora.?
Cetăţenii români prezenţi în Italia şi San
Marino vor putea vota, conform comunicatului Ambasadei, la: Roma - două secţii,
Milano, Torino, Florenţa, Asolo - Treviso, Genova, Bari şi la San Marino. Nu
este specificată secţia din Padova, care apare doar pe situl Ministerului de
Externe, fără adresă şi număr de telefon. Nici procesul electoral nu a fost
îndeajuns mediatizat în Italia, nici pe siturile oficiale, nici îin mass media.
De fapt, românii din Italia nu au fost deloc informaţi despre aceste alegeri.
Sondaje,
mai mult sau mai puţin ancorate în realitate
PD, partidul cel mai bine plasat, a pierdut
procente tocmai în faţa PLD. Dacă stăm să ne gândim, campania democrată a
trecut aproape neobservată, greul fiind dus de preşedinte, responsabil şi cu
referendumul. PNL urcă, cu toate scandalurile din ultima perioadă, PSD se străduieşte,
să vedem dacă cu folos, PNG scade, deşi Becali trage nădejde la 10 procente,
UDMR se zbate, iar PRM, cu toată miza sa din conflictele româno-italiene, pierde
totuşi teren.
Votul în cifre şi
procedura electorală
Au fost înfiinţate 34.678 de secţii în întreaga ţară, câte
17.339 pentru fiecare proces de vot. La acestea se adaugă 190 de secţii
organizate de Ministerul Afacerilor Externe (181) şi Ministerul Apărării (9).
Pentru a evita confuzia între europarlamentare şi referendum, secţiile vor fi
delimitate şi indicate corespunzător. Distincţia dintre acestea se face
printr-un panou pe care va scrie RVU - referendum vot uninominal. Se poate vota
în baza cărţilor de identitate, a buletinelor de identitate, a cărţilor
provizorii de identitate şi a pasapoartelor. De asemenea, pentru studenţii
care vot vota în campusurile universitare, este necesar şi carnetul
de student.
Au fost tipărite 20.459.635 de buletine de vot şi timbre
autocolante şi au fost realizate 87.615 ştampile cu menţiunea votat. 18.267.639
de români sunt înscrişi, plus cinci cetăţeni comunitari care au cerut să-şi
exprime opţiunea la alegerile pentru Parlamentul European. Ei pot vota numai pe
liste suplimentare, pe baza unor adeverinţe obţinute de la Autoritatea
Electorală Permanentă.
Ministerul de Interne menţine prevederea de la ultimul
referendum: pentru evitarea fraudelor, nu se vor organiza secţii de votare în
gări sau aerogări. Cei care nu vor vota la secţiile de pe raza de domiciliu vor
fi condiţionaţi de completarea unei declaraţii pe proprie răspundere, unde se
va specifica faptul că nu au mai votat în acelaşi scop.
Ella Moroiu, Antena3.ro